Arare-n pribegia noastra,
Cand calea ni se-ncruciseaza,
Din lamura vapaii moarte,
Eu simt cum reinvie-o raza
Ne rumeneste-n drum obrazul
Si licarirea ei ne minte,
Cand fulgerul unei clipite
Despic-aducerile-aminte
Vai, mintea, vaduva batrana,
Vrea mortii iar sa si-i dezgroape
Si tu-ti intorci grabita fata,
Sa nu-ti vad plansul din pleoape.
Raman invins Aud viata
Cum mi te fura mi te cere
De ce n-am dreptul de-a te plange,
Cand sa te blèstem n-am putere?
|