Ce blanda esti, domestica padure
Sub brazii tai decenti nu mi se pare
Ca s-ar putea vocifera prea tare,
Ori c-ar veni haiducii sa ma fure.
Bine crescuta, n-ai asemanare
Cu coastele Carpatilor, obscure,
Unde e zvon de clopot si secure
Si unde iese ursul la plimbare
Si totusi pacea ta civilizata,
Mi-a aratat cea mai cumplita fiara:
Padure tunsa, rasa, coafata
Vai, n-am s-o uit vedenia burgheza:
Un neamt enorm pe-o banca solitara
Isi mangaia nevasta lui obeza
|