PRIBEAG
Plange-o mierla-ntr-o rachita
La rascruci de Dealu-Mare...
Suie-n pas domol razorul
Un voinic pe murg calare...
Jos, in smalt de soare-apune,
Turla satului straluce;
Sapa murgul si necheaza
Si-nspre vale vrea s-apuce...
Se inalta-n sea voinicul,
Vede-o casa-ntre poiene,
Si cu maneca camasii
Zvant-o lacrima din gene...
Intr-o clipa strange fraul
Si-l indeamna-n alta parte,
Darz pleoapele-si inchide...
„Du-ma, murgule, departe!...“
Sfarmand jgheabul cu potcoava
Drumului s-asterne murgul
Peste plopi cu frunza rara
Cade-nlacrimat amurgul...
Autor: Octavian Goga Poezia PRIBEAG de Octavian Goga
|