REVEDERE
Tu, minunata poezie,
Uitatul meu ostrov de flori,
Imi mai deschizi azi poarta mie,
Cand ma intorc din pribegie,
Strain cu pasi ratacitori?
Imi tremura durerea-n gene
Cum calc pe vechiul drum batut;
Sarmane cranguri si poiene,
Va napadira buruiene
De cand noi nu ne-am mai vazut...
Ca un drumet din alta tara
In cale ma opresc s-ascult:
As vrea-n gradina solitara
Un glas sa-mi reinvie iara
Din praznicele de demult.
Dar val de neguri ma-mpresoara,
Furtuni au bantuit pe-aici,
Nu-s stelele de-odinioara,
Pe urma lor abia mai zboara
Un roi plapand de licurici...
Printre carari darapanate
Cresc spini, iar flori de-mi mai rasar,
Se-nclina toate-nrourate
Cu lacrimile adunate
In drum de bietul gradinar.
Autor: Octavian Goga
Poezia REVEDERE de Octavian Goga
|
