Bolta si-a cernit naframa Ca o mama intristata, Floarea-soarelui pe campuri Pleaca fruntea-ngandurata.
Zarea-si picura argintul Pe ovezele de aur. Ostenit, din aripi bate, Ca un vis pribeag, un graur.
Codrul cantaretii-si culca,
Doarme trestia bolnava, Dorm doi pui de nevastuica Sub o brazda de otava.
S-a oprit trudita moara, Doarme apa la iruga, Razimat pe coate-adoarme Un cioban intins pe gluga.
Doarme cerul si pamantul intr-o dtdce-mbratisare Doar izvorul mai tresalta Ca un san de fata mare.
|