SUFLETUL

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Dupa Ada Negri
Era puternic. Dumnezeu din ceruri
A revarsat pe fruntea lui lumina.
Un cantaret al dorurilor multe,
Poet supus visarii fara nume,
Era frumos, in pacea lui senina,
Si vietuia neinteles de lume.
Lui ii spuneau intr-aripate soapte,
Si stelele si lucrurile toate,
Cu glas vrajit de muta armonie,
Cu-atata slava cerul i-a fost darnic;
Dar pentr-un vis din zari indepartate
O biruinta el cersea zadarnic.

Asa s-a stins cel mare-n intuneric...
Singuratatea-i strajuie mormantul,
Si pe movila soarele-i coboara,
Peste podoaba teilor in floare.
Tremurator, un cantec poarta vantul
Asemeni unei pasari calatoare.
Azi, lutul mort in groapa se desface,
La sanu-i rodnic il primeste glia
Si se-nfrateste cu pamantul tata...
. . . . . . . . . . . . . . . . .
Eu te intreb, drumet oprit in cale,
Ce-ai ocrotit pe strune poezia:
Ce-a mai ramas din cantecele tale?
*
Tu, numai tu, cel imbatat de soare
Si de lumina sfant-a diminetii,
Tu, chinuit de nemplinite doruri,
Ce ti-au zdrobit si inima si struna,
Tu,-nsangerat, dar neinvins al vietii,
Tu, suflete, trai-vei totdeauna!
Cand pacea dulce-mbratiseaza bolta
Si florile cu roua se saruta,
Si cand extazul dragostei curate
Va tremura in adancimi de zare,
Se va-mpleti in el, nepriceputa,
Viata ta si sfanta ta visare.
Furtunile cand zbuciuma vazduhul
Si vifore-n pagana razvratire

Aprind temutul fulgerelor caier,
Cand ingenunche pocaita minte,
Tu gemi atunci, cu ingrozita fire,
Cutremurat de-aducerile-aminte.
Cand limpede va legana amurgul
In lumi de stele-un cantec de fecioare,
Un cantec care-si flutura sfiala,
Si-aprins, vapaia patimii rasfrange,
Atunci, topit in ruga-i arzatoare,
Tu, suflete, cu jalea lui vei plange...
*
Dar, cata vreme lunci vor fi in floare
Si-un trandafir va mai trai in fire,
Cat buzele vor cere sarutare
Si florile vor cere stropi de roua,
Si cata vreme, tainica iubire,
Scanteia ta vei mai aprinde, noua;
Cand crini nuntesc in razele de soare
Si mandri tin alaiul stralucirii,
In vifore si in adanc de mare,
In stelele ce rad in imprejururi,
Pierzandu-te in taina sfant-a firii,
Vei dainui tu, suflete, de-a pururi...