TRISTIA
Tristetea mea, adanca mare,
Fara de margini, fara fund,
In largul ei fara hotare
Atatea vifore s-ascund...
Tristetea, zestre de-o viata,
M-a petrecut de obicei,
Tacuta pestera de gheata,
Atat de frig e-n umbra ei...
Tristetea ce zambeste muta
Din ochii mei cand ne-ntalnim,
Cu taina ei nepriceputa
Ma cheama azi in tintirim...
Autor: Octavian Goga Poezia TRISTIA de Octavian Goga
|