Pe drumurile verzi de calcar va ploua astanoapte Vinul pastrat pana azi intr-o gura de mort trezi-va tinutul cu punti, stramutat intr-un clopot. 0 limba de om va suna intr-un coif cutezanta.
Si-asa vom veni intr-un pas mai grabit si copacii s-astepte o frunza cu glas, adusa-ntr-o urna, solia coastei de somn trimisa mareei de steaguri Scaldata in ochii-ti sa fie, sa cred ca murim impreuna.
Parul tau scurs din oglinzi va asterne vazduhul, in care cu-o mana de ger voi aprinde o toamna. Din ape batute de orbi va sui pe o scara tarzie laurul meu scund, ca sa-ti muste din frunte.
|