Lacrimi de Castilla La Mancha - de Ioan Silvan

Vezi toate poeziile din albumul Ploaia de sange


Lacrimi de Castilla-La Mancha



Aici, doar Dumnezeu a ramas neschimbat,
pamantul e putred, soarele crud,
cerul cade din sfintenia albastrului ud
vantul seaca morile de oftat,

aici, nu vad pasari in gard, nici caini, nici pisici,
existenta-i o trecere a cremenei pe amnar
praful inghite luciul icoanelor din altar
orizontu-i venin, privirea, o coarda de bici.

Quijote-i nimic, un nebun si atat!
prea firesc mi se pare sa fi-nnebunit
in provincia-n care si pamantu-i ticnit,
aici, timpul poarta belciugul in rat.

O Don Quijote, destinu-ti deplang,
de-as ramane sa traiesc pe urmele tale
as porni de nebun prin spitale,
calare pe stele, as crede ca sunt

un ocean desecat ii ofera privirii,
departarea, in lung si in larg,
pe lumina Lunii, vad frant un catarg,
desprins din sminteala uimirii,

sa-si stranga Dulcineea pietrele-n sort!
traind, ca nebunii-n desfrau,
cu morile de vant, pe parau,
functionand, fara nici un efort,

aici, animale n-aud nechezand in hotar,
normalitatea-n provincie-i nula,
armasarul nu-i cal, ori magar,
ci-o sumbra creatie, mula!




Pune poezia Lacrimi de Castilla La Mancha - de Ioan Silvan pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani