Uitati prin spitale
Batranii ne mor
De boli si tristete
De grijile lor.
Batranii sunt singuri
Desi au dorit
Copii sunt bine
Si de neclintit.
Au treburi si griji
familiile lor
Si nu mai au timp
de cei care mor.
Ne vine si nous usor
Si incet
Un rand la uitare
E un lucru concret.
Ne vine si noua
Cei care eram o'data
Eram toti ca stanca sau
Calea ferata.
Sunt sperante dar
Multe s-au dus
Iar pentru unii
Suntem griji in plus !
|