ACUL SI BAROSUL
Acul: Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu
sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez
toata ziua, si nime nu-mi aude gura.
Iaca, ma!... da de unde-ai iesit, Pacala?
De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu iti spun ca nu faci
bine ceea ce faci.
Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decat gaina. Mai
baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ne cauti
pricina?
Ma rog, iertati-ma! ca daca n-ar fi fost focul, foile, pleaftura si
omul care sa va faca si sa va dea nume, ati fi ramas mult si bine in
fundul pamantului, ruginite ca vai de voi.
Masoara-ti vorbele, baiete! Auzi, sora nicovala, cum ne rade
acusorul?
Aud, dar n-am gura sa-i raspund; si vad, dar trebuie sa rabd.
Vorba ceea, soro: Sede harbu-n cale si rade de oale . Mai
puschiule! ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi?
Ce am facut si ce fac, indata t-oi spune. Ca sa nu lungesc vor-
ba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte
nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara mine nu se pot face.
Mergi la croitor, intra in bordei, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. .etele
ma pun in cutiute aurite, ma infig in pernute de matasa si ingrijesc
de mine ca de un mare lucru.
Da in stogul de fan nu vrei sa te puna, mititelule?
Nici in stogul de fan, dar nici trantit intr-un ungher al fierariei,
ca tine. Ia spune-mi: te mai ia cineva in mana decat fierarul?
Ia asculta, te prea intreci cu saga, piciule! Daca sezi la cinste,
si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce le impungi degetele?
Da, impung pe casca gura cel somnoros, pentru ca voiesc sa
iasa din mana lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare si fru-
moase. Tu, pentru ce bati fierul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si
tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
Mai... da bun esti de gura!
Si de gura, dar si de lucru.
Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu
pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatrarul si nenumaratele
unelte si masini de fier, unele de-o marime uriasa, iar altele mici si
bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut printre nicovala si
ilau? Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri ne-
numarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine fru-
moase; eu ti-oi spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug.
Tu imi spui mai mult de frumos, eu ti-oi spune de cele neaparat trebuin-
cioase.
Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au
trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult
ca gastele.
Te-ai incurcat in socoteli, mai baiete. Ba de mancare si casa i-a
trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de
ale tale iti ghioraiesc matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca
Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul .
Mai! da ruginit mai esti!
Ruginit cum sunt, eu v-am facut si trebuie sa asculti de sfatur-
ile mele.
Asa este, dar te prea lauzi; las mai bine sa te laude altii. Si tu
faci trebi bune, si eu; numai atata ca tu faci lucruri mai din topor, eu
mai delicate; tu sezi totdeauma cu fierarul cel uns de carbuni, iar eu
sed cu croitorul si cu tot felul de persoane.
Iar ai inceput, ghibirdic fudul si guraliv?
Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand
fierarul meu ma ridica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate
zece ace; fierarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre
la copiii de copiii sai. S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e
mai grebanos si mai gubav? .ierariul meu ori croitoriul tau?
Mosule! esti batran si multe mai stii; fie pe-a dumitale.
Bine, mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca
industria sau mestesugurile noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele
mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si ti-ai zis cioplit; mie-mi pare
bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se
cioplesc toate... Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca
nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care
fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adica niste cioarse de nici o
treaba. C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la calus, si sora-mea
nicovala va va tine in spate, iar eu va voi bate pe ruda pe samanta, ca
sa prindeti la minte.
Autor: Povesti
Poezia ACUL SI BAROSUL de Povesti
|
