ASLANAS CEL BOGAT SI MOMITA LUI

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Eu tac mulcu, nu mai graiesc, ma mir de ce vad acum!
Ca mai bine este omul sa nu-nve e nicicacum;
Caci de ce sa se trudeasca zi =i noapte tot citind,
Si de ce sa-=i piarda vremea patriei sale slujind?
Si de ce fapte slavite,
Daca nu sunt pre uite?
C`nd acel ne-nva at,
Daca soarta avere i-au dat,
Si vro olina frumoasa de femeie au luat,
Far-a osteni ceva,
Si far-a servi c`ndva,
Tot acela=i respect are,
In oricare adunare,
Ca =i omul inva at.
Precum s-au =i int`mplat, ca nu demult la Bagdat,

Un negu itor onest, str`ng`nd multa avu ie,
Au raposat,
Las`nd a sa clironomie
Fiului sau Aslana=. Insa acest baietan
Nu semana cu-al sau tata, ci chiar a orangutan,
Caci el numai c`nd dormea din trup nu se schimosea,
Dar indat’ ce se trezea,
Facea cu mare iu eala fel de fel de str`mbaturi
Si sprintene sarituri.
Cu toate acestea, Aslan sim indu-se natarau,
Si fiindca de la dascali inva ase foarte rau,
Au auzit de-o momi a
Ca se vinde la mezat
Si ca era minunata
De-nva ata,
Si ca semana cu d`nsul =i la fire =i la stat.
Deci au socotit s-o ieie ca sa-i fie dascali a,
Si macar ca era scumpa, dar el o au cumparat;
Momi a, insa, fire=te, de=i este prea istea a,
Si hazlie, =uguba a,
Insa este pizmatara,
Vicleana =i r`zatoare
Neamului ei seman`nd;
Si alt moral neav`nd,
Dec`t pe oameni scuip`nd,
Daca nu o dezmierda.
Iar cu cei ce-o netezea,
O g`dilea dupa cap =i cu d`nsa =uguia,
Sau glumea,
Ea prea amabila era.
Deci ea pe al sau elev asemine l-au deprins
Sa-=i bata joc de oricine, sa ieie pe to i in r`s,
Carii nu-l baga in sama sau nu sta cu el la sfat,

Fie onest inva at =i de orice rang inalt,
A=adar, cest fleac de om a=a se obraznici,
C-a inceput a indrazni,
A incredin a pe to i,
Ca el cu a sa momi a in Bagdat ar fi ce-ar fi,
Inc`t pa=i, aiani, spahii =i alte rejealuri mari
Il asculta casc`nd gura, ca c`nd ar fi fost neto i,
C`nd le spune Aslana= de-ai sai bani =i armasari.
Dar beii cei tineri,
Ce nu era natarai,
Lauda a lui momi a, tot cu d`nsa se juca,
Si c`nd ii incalica,
Ii striga to i intr-un glas: aferim =i ma=ala.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aceasta pilda ciudata
Cu gre=eala ne arata
Ca cel far’ de nici un merit, numai sa aiba avere,
Si o cocheta muiere,
Traie=te prea minunat,
De to i fiind laudat.
Eu insa din contra zic,
Ca la oameni ce au minte el este om de nimic.