Betie
• Cine bea pe datorie se imbata de doua ori.
Proverb albanez
• Omul beat este miel, porc,
maimuta sau leu.
Proverb danez
• Daca trei persoane iti spun ca esti beat, culca-le.
Proverb georgian
• Ceea ce este in inima celui treaz este pe limba betivului.
Proverb grec
• O femeie beata este o
poarta deschisa.
Proverb german
I
j • Betia strica omenia.
• Betia e saracie.
• Betia aprinde toate cele rele.
• Betia inmulteste minia, im¬putineaza virtutea, micsoreaza
min¬tea si in urma gol te lasa.
• Bautura esaminta de vorba.
«Cel cuprins de bautura nu stie ce-i iese din gura.
a Omul la betie isi da arama pe fata.
• Cel beat, toata ziua de gil-ceava se tine, ori cu cine vine.
» Betivul isi bea si straiele si mintile.
• Omul beat e ca un ciine turbat.
• Omul beat se tavaleste ca porcul si vorbeste ca nebunul.
• Nu e betiv cine bea, ci cel ce se imbata.
• Betivul se invata cu betia, ca si tilharul cu hotia.
• Cu cit e nepotrivit a vedea un beat stind intre cei
treji, cu atita mai urit a sedea cel treaz intre cei beti.
• Din fata omului beat sa te dai la o parte.
• Omului beat sa-i bati in struna.
• Vazut-ai mita legata la cap si om cu minte cind ii beat?
• Sa bei vinul, dar el sa nu te bea.
• Sa bei, dar sa nu-ti bei min¬tile.
• La bautura, cu nimeni sa te apuci in sfada, ca pururea ramii
in coada.
• Ori sa nu bei peste masura / / Ori sa fugi de bautura.
• Fugi de bautura multa, ca o bautura fara masura si pe cel mai cuminte
il arata fara minte.
• Cine bea pin-la-mbatare / / Nume bun in lume n-are.
Proverbe romaneai i
j • Daca barbatul bea, juma¬tate din casa arde; daca femeia bea
toata casa arde.
Proverb rusesc.
• Betia inmulteste minia celui fara de minte, imputineaza
virtu¬tea si agoniseste, rani.
BEN-SIRAH, Cartea intelep¬ciunii, , .
• Betia are limba unui nebun si inima unui ticalos.
H.G. BOHN, Manual de pro¬verbe .
• In adunari rareori vezi o femeie beata, caci o femeie este socotita cu
atit mai vrednica de cinste, cu cit maninca si bea mai putin
la ospete.
DIMITRIE CANTEMIR, Des¬crierea Moldovei, XVII.
• Omul beat totdeauna isi face stricare si e in pericol de a
batjocori si a vatama pe altii.
T. CIPARIU, Portarea de
buna cuvenientia intre oameni,
V.
• E folositor sa luam vinul, fie ca pe un medicament numai in vederea
sanatatii, fie sa-l gustam ca sa ne usuram ingindurarile sisa ne veselim...
Cel ce se imbata e gata sa raspunda cu insulte.
CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul, II, .
BETIE
a Pe copii mai ales sa-i ferim de bautura.
G. COSBTJC, Dusmanul dintre noi, p.
• Betivul isi ineaca intii ne¬cazurile si
apoi viata.
• Omul cuminte se face ne¬bun cind se imbata.
N. IORGA, Cugetari, p. .
• Paraseste petrecerea inainte de betie.
ISOCRATE, Staturi catre De-monicos.
• Daca am auzi spunindu-se despre orientali ca beau de obicei o
licoare ce li se urca la cap ii face sa-si piarda mintile si sa verse,
am spune: „E ceva intr-adevar bar¬bar".
LA BRUYERE, Caracterele, XII, .
• Betia pe om il lapada jos din minte si-l prada de darul cel mai
de frunte, care l-au dat Dumne¬zeu oamenilor, adeca de minte si-l face dobitoc,
ba de multe ori omul beat si decit dobitocul este mai misel ca si de simtiri
se lipseste. SAMUIL MICU, Scrieri filozo¬fice: Etica sau Invatatura
obi¬ceiurilor, IV, .
• Fiule, nu te arata viteaz in bautura si nici nu te lauda cu ea,
caci pe multi i-a prapadit vinul si multe rele a pricinuit.
NEAGOIE-VODA BASARAB,
invataturile catre fiul sau
Teodosie, Frag. VII.
• Betia e un lucru vatamator oamenilor.
PLATON, Banchetul, , d.
• La bautura omul posac e uri-cios si plictisitor pentru cei din
jurul lui.
PLTJTARH, Despre mlnie, , p. .
• De betie se pazeste orice om cuviincios si bine-crescut, pen¬tru
ca, dupa unii, daca minia e vecina cu nebunia, apoi betia lo¬cuieste
cu aceasta din urma in
aceeasi casa.
PLUTARH, Despre limbutie, .
• Betia este o nebunie volun¬tara.
SENECA, Scrisori catre Luci-lius, LXXXIII.
• Nu e dar pe lume mai trist, mai injositor, /Ca darul de betie
la bietul muritor. / Betia il de-sonoara, il face-n orice loc/Ne¬mernic,
mizerabil, stupid si do¬bitoc.
G. SION, Una suta una fabule,
I, (Episcopul si morala sa).
• Cine cearta un om beat, cearta un absent.
PUBLIUS SYRTJS, Sentinte.
Ma tem ca betia ma face sa savirsesc vreo prostie ce m-ar ru¬sina.
TEOGNIS, Poeme elegiace, .
Vezi si: Cumpatare, Masa, Ma¬sura, Mincare.
Autor: Povesti Poezia Betie de Povesti
|