BLÎNDETE (BLÎND)

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

• Oamenii se cisliga cu blin-detea.
Les hommes se prennent par la
douceur.
• Se prind mai multe muste cu miere decit cu otet.
Proverbe franceze
• Mielul blind suge la doua oi.
• Raspunsul blind inlatura minia.
• Cu fire blinda pe toti prie¬tenii ii ai.
• Cel blind mai lesne iarta.
• Pe cei buni cu dragoste si pe cei rai cu blindete mult sa te silesti ca prieteni sa-i dobindesti.
Proverbe romanesti
• Vitelul blind suge doua tite.
Proverb rusesc
«Cel blind nu inclina spre razbunare, ci mai mult spre ier¬tare.
ARISTOTEL, Etica niconia-hica, IV, XI, a.

BLINDETE
• Blindetea in vorba si mo¬ravuri este cea mai frumoasa po¬doaba a prieteniei.
CICEEO, Despre prietenie, VIII, .
• A-ti impodobi purtarea cu blindetea fata de oameni e mult, caci aici se vede cine poate uni iu¬birea de frumos cu iubirea de om
EPICTET, Manual, .
• Cind fierbi de minie in fata cuiva si te simti pornit spre aspri¬me si violenta, nu uita ca esti da¬tor a fi blind, si vei scapa si de brutalitate si de cainta ce vine pe urma ei.
EPICTET, Fragmente, .
• Blindetea este leacul cru¬zimii.
Atrocitati mansuetudo est reme-dium.
FEDRU, Fabule, II, , .
• Fiti blinzi si ingaduitori cu toti; nu fiti cu voi insiva.
J. JOUBERT, Cugetari, V. LXXIV.
• Omul are putine mijloace in sine insusi deoarece ii trebuie o dizgratiere sau o umilire pentru
BLINDETE-BUNA CRESTERE
a-l face mai uman, mai blind, mai putin trufas, mai cumsecade.
LA BRUYIEE, Caracterele, VIII, .
• Mai mult faci cu blindotea decit cu violenta.
Plus fait douceur que violence. LAFONTAINE, Fabule, VI, .
• Blindetea si politetea fac viata placuta societatii.
G.E. LESSING, Manual de morala, .
• E nevoie sa obisnuim pe copii sa fie milosi cu animalele, caci altfel nu vor fi blinzi nici cu oamenii.
• Blindetea si buna-cuviinta se pot forma la copii si prin obis¬nuinta de a se purta frumos cu cei din jur, si indeosebi cu cei ce le sint inferiori.
J. LOCKE, Citeva cugetari despre educatie, ; ;
• Natura a dat omului, ca o contra-otrava impotriva temeraru¬lui, blindetea.
MARC AURELIU, Catre sine Insusi, IX, .
• Cel blind cu animalele, blind si bun ramine pina la ba-trinete, nu numai pentru fapturile
mai
necuvintatoare, ci cu atit mult pentru semenii sai.
S. MEHEDINTI, Alta crestere. Scoala muncii, p. . • Cel ce este blind nu umbla sa intoarca rau pentru rau si sa-si izbindeasca strimbatatile cele fa¬cute sie.
SAMUIL MICU, Scrieri filozo¬fice: Etica sau Invatatura obi¬ceiurilor, IX, . • Treburile ce se pot inde¬plini prin blindete niciodata nu dau gres.
PANCIATANTRA, ,.
«Ci fii precum se cuvine / / Bun si blind cu fiescine.
ANTON PANN, Hristoitie, II.
• intr-o privinta oamenii sint ca si copiii mici: daca-i rasfeti, se obraznicesc. De aceea nici nu tre¬buie sa fii prea blind si prea iubi¬tor cu ei.
SCHOPENHAUER, Aforisme,
• Mai bine sa lasi copiilor crestere buna decit aur.
Nimic mai sus pe lume decit sem¬nul cresterii bune.
EPICTET, Fragmente, ; .
• Un om binecrescut inseamna de cele mai multe ori unul care cre¬de ca nu trebuie sa se mai creasca.
N. IORGA, Cugetari, p. .
• Numai o bunacrestere poate face oamenii in stare sa pastreze un secret.
LA BRUYERE, Caracterele, IV,
V.
• Bunatatea nu consta in fap¬tul de a face daruri bogate, ci in blindete si bunavointa.
S. SMILES, Fii om de caracter, ed. Ii-a, p. .
Vezi si: Iertare.
Bunatate, Dragoste,

• Oricite indrumari s-ar da copiilor si oricite lectii savante de bunacrestere li s-ar tine zilnic, nimic nu va avea mai mare in¬fluenta asupra conduitei lor ca so¬cietatea in care se afla, si purtarea celor din jurul lor. Copiii —ba chiar si oamenii mari — invata mai mult din exemple. L..^-
• Ar fi necesar ca parintii^ sa-si obisnuiasca fiii cu toate per¬soanele straine care le vin in casa si, in masura posibilului, sa-i
BUNA CRESTERE-BUNA-CUVIINTA
BUNA.CUVHNTA
puna in legatura cu oamenii ta¬lentati si binecrescuti.
• Bunacrestere nu ne permite sa ne atingem sau sa insinuam altuia ca se face Vinovat de aba¬teri de la buna cuviinta.
Educatorul trebuie sa fie inainte de toate un om bine crescut.
• Lipsa de bunacrestere con¬sta in manifestarea unei nepasari de a ne face placuti si intr-o lipsa de respect fata de cei din jur.
J. LOCKE, Clteva cugetari despre educatie, C ; ; ; .
«Ca de-ar fi fata nascuta cit de frumoasa macar
Si n-o fi binecrescuta, toate-i sini intr-un zadar.
ANTON PANN, Povestea vor¬bii.
• Omul binecrescut face se¬menului sau un compliment si-si asigura adesea respectul acestuia, daca il asculta rabdator. El este atent si intelegator si se fereste sa enunte sentinte severe.
• Se poate spune ca ceea ce distinge pe omul binecrescut de cel cu purtari rele, este spiritul de sa¬crificiu pe care-l manifesta in toate imprejurarile vietii.
S. SMILES, Fii om do caracter, cd. IX-a, p. ; .
Vezi si: Buna-cuviinta, Bun-simt, Educatie, Maniere, Politete, Proasta crestere, Purtare.