BUNA-CUVIINTA

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

• Buna-cuviinta pe buze si mina la palarie nu costa nimic si e bine si frumos.
• Nu numai sa cunosti ceea co se cuvine, ci sa si urmezi dupa cum se cuvine.
• Precum dupa trup umbra nedespartita umbla, asa si dupa cuviinta mintea sa-ti umble.
C • Cei mai multi din nestiinta gresesc la cele de cuviinta.
• Cind cinstesti pe oarecine, peste masura si cuviinta, bataie de joc si ocara se intelege.
• Nu e destul sa aiba omul daruri mari, ci trebuie sa mai stie cum si cind sa le arate.
Proverbe romanesti
• Se vede omul de buna-cuviinta din faptul ca spune si as¬culta numai ceea ce se potriveste unui barbat civilizat si nobil.
ARISTOTEL, Etica nicoma-liica, IV, XIV, a.
t Daca este adevarat ca ele¬mentul principal al frumusetii con¬sta in cuviinta miscarilor, nu e, do sigur, nici o mirare ca persoanele in virsta se arata de multe ori a fi maj atragatoare.
FRANCIS BACON, Eseuri: Des¬pre frumusete.
• Unii vor iubi dreptatea si buna-cuviinta, vor fi pururea gata a intreprinde totul unul pen¬tru altul si nu-si vor cere ceva care sa nu fie onest si legitim.
CICERO, Despre prietenie,
XXII.
• Rolul justitiei este sa nu nedreptateasca pe oameni, iar al cuviintei sa nu-i ofenseze: in acea¬sta consta mai ales caracterul fru¬musetii de conduita.
CICERO, Despre indatoriri, I, .
• Datoriile morale au o ierar-liie de intiia importanta de care nu se cade a se uita; alebunei-cuviin-
te insa sint de a doua ordine in alaturarea cu datoriile morale.
T. CIPARITJ, Pdrtarea de buna cuvenientia intre omeni, XII.
• Una este a trai frumos si alta este a trai falos. Caci prima vine din cumpatare, masura, or¬dine, cuviinta si multumire cu putin; a doua din desfrinare, risipa si abatere de la ordine si buna-cuviinta. Prima merita lauda, a doua dispret.
EPICTET, Fragmente, .
• Monstri sint multi in vastul imperiu al necuviintei.
BALTASAR GRACIAX, Ora-
coiul manual al Intelepciunii
In viata, .
• inca te-ar ierta cineva ca esti mai destept decit dinsul, dar ca esti mai cuviincios niciodata.
• Capul mintii e masura si inima ei cuviinta.
N. IKGA, Cugetari, p. ;

• Buna-cuviinta este pentru bunatate ceea ce sint cuvintele pentru cuget. Ea influenteaza nu numai asupra purtarii, ci si asu¬pra spiritului si asupra inimii; ea infrineaza si imblinzeste toate sen-

BUNA-CUVIINTA
BUNA CUVIINTA-BUNATATE
timentele, toate parerile si toate cuvintele.
J. JOUBERT, Cugetari, VIII, XCVIII.
• Buna-cuviinta, adica sa se foloseasca de obiceiuri bune la mincare, bautura, haine si impo¬dobirea trupului.
• Buna-cuviinta in miscari, caci copiii vor sti sa fie prietenosi,
, vor saluta, vor multumi, vor da mi-na, vor multumi cind li se va da ceva etc.
KOMENSKY, Scoala mater¬na, IV b; IV k.
• Din vanitate sau din buna-cuviinta, facem aceleasi lucruri si cu aceleasi sperante cum le-am face dintr-o inclinare fireasca sau din datorie.
LA BRUYERE, Caracterele, XI, .
• Buna-cuviinta este o dorinta, de a te vedea tratat cu buna-cuviinta si de a fi socotit politicos.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, .
• Buna-cuviinta consista din¬tr-o suma de forme convenite ale purtarii intre oameni. Aici nu este vorba de maniere „elegante" de „bon-ton" cu subtilitati ridicole,
ci de ceea ce este indispensabil in viata, de simpla buna-cuviinta. Ea se intemeiaza pe morala, pe mora¬vuri si pe urbanitate.
• Buna-cuviinta constringe patimile a se potoli; inabusa certu¬rile la inceputul lor si da tuturor faptelor si vorbelor noastre o bine¬facatoare blindete. Buna-cuviinta ne face pe fiecare om amabil si simpatic.
MARIN FLOREA LIVBSCU,
Nu se cuvine! Reguli practice
de buna-cuviinta Intre oameni,
p. ; .
• Greselile comise impotriva bunei-cuviinte, desi sint imediat remarcate de altii, sint totusi cele din urma de care sintem avertizati. Bunacrestere insasi nu ne permite sa ne atingem sau sa insinuam altuia ca se face vinovat de abateri de la buna-cuviinta.
• Buna-cuviinta se poate for¬ma prin obisnuinta de a te purta frumos cu cei din jur.
J. LOCKE, Citeva cugetari despre educatie, . .
• Nu uitati ca bunii si stra¬bunii nostri au fost oameni cu mare cuviinta in vorbe si fapte.
S. MEHEDINTI, Alta crestere. Scoala muncii, p. .
• Cu cuviinta sau omeneste acela se zice ca lucra, carele nu numai lucrarile cele din afara le rin-duieste dupa cum porunceste legea, ci inca povatuindu-l fapta cea buna, bucuros si de buna voie face ce este cu cuviinta si cu omenie si ce ajuta la fericire, macar de nici legea, nici vreo sila din afara nu sileste sa faca asa.
• Cuviinta o tinem cind fap¬tele si lucrurile noastre, portul, umblarea, miscarea, hainele si ce¬lelalte asa a le intocmi dupa cum fac oamenii cei de omenie si inva¬tati cit si altor oamenii de omenie sa placem.
SAMUIL MICU, Scrieri filozo¬fice: invatatura politiceasca, I, ; VI, .
Vezi si Buna-cresfere, Bun-simt, Maniere, Necuviinta, Politete, Pur¬tare.
• Sa umblati cu buna-cuviinta fata de cei din jur.
PAVEL DIN TARS, I Tesa-
lonicieni, , .
. • Un tinar se cade sa fie plin de cuviinta.
PLAUT, Asinaria, V, .
• Ceea ce nu opreste legea, opreste buna-cuviinta.
Quod non vetat lex, hoc vetat fieri pudor.
SENECA, Troades, III, .
De ,la omuJ bun niciodata
Omul bun si-n zile rele e
De °mUl LUn Si de nu te mai saturi.
• Omul cel bun, dupa lege, slujitor dreptatii se intelege.
• De cele bune tare sa te tii, ca drumul spre cele rele alunecos se vede.
• Om bun se intelege cel ce nu face nici un rau; dar cu mult mai bun, cel ce poate face rau si nicicum il face; si desavirsit bun cel ce poate rasplati cu rau, si dimpotriva rasplateste cu bine.
• Pe omul bun lesne il faci rau, iar impotriva bun, anevoie pe cel rau.

• Bun acela se intelege, ce altuia bine face..
• Bun pe bun si de greseste, niciodata il uraste, asa si tu ur¬meaza, ca toti in bine sa creaza. • Bunatatea una este si numai cu o fata, iar rautatea pe ceas, pe ceas se schimba la fata, ca sa nu se cunoasca.
• Bunatatea doua domnii are: sa nu faca rau nimanui, si sa faca bine tuturor.
- • Sa fii bun si blind la toate / Dar pina unde se poate.
Proverbe romanesti
• Un barbat prudent pare a se arata, prin faptul ca stie preabine a cumpani ceea ce-i este bun si util.
BUNATATE
BUNATATE
• Celui bun ii este propriu de a infaptui binele.
ARISTOTBL, Etica nicoma-
hica, VI, V, a; IX, IV,
a.
• Inclinarea spre bunatate este adine intiparita in natura omu¬lui, pina intr-atita, ineit daca nu se manifesta fata de oameni, se manifesta fata de alte vietuitoare.
FRANCIS BACON, Eseuri: Deg-
pre marinimie si bunatate
din lire.
• intr-o societate bine con¬dusa, cei buni trebuie sa serveasca de model. j
LOUIS DE BONALD, Maxime s»
cugetari-
• Cei buni se iubesc si se cauta
intre ei.
CICERO, Despre prietenie, XIV.
• Numai cel serios este cu adevarat bun si frumos... Este fru¬mos numai omul drept si cumpatat, in scurt cel bun.
CLEMENT ALEXANDRI-
NUL, Pedagogul, II, , .
* Romaneste asa a fost: /Sa te induri dupa putere, / Sa fii bun cu cel ce-ti cere / Mila si adapost. G. COSBUC, Clnteoe.
• Mai numerosi sint cei buni prin straduinta, decit cei buni de
la natura.
CRITIAS, Fragmente.
• Sa fim buni sau sa luam pilde de la cei buni.
• Bunatatea inseamna nu nu¬mai sa nu faci nedreptate, ci nici sa-ti treaca prin minte.
• E suparator cind te iei dupa cei rai si nu vrei sa auzi de cei buni.
DEMOCRIT, Fragmente, ; ;
.
• Fii bun, binevoitor cu altii si vei creea posibilitatea ca altul sa fie binevoitor si bun cu tine.
PAUL DOUJIER, Cartea co¬piilor mei, VI.
• Nimic mai presus decit ma¬rinimia, bunatatea, omenia si fap¬ta buna.
EPICTET, Fragmente, .
• Faceti o data si incercarea de a vedea ce poate ingaduinta, ce poate bunatatea.
ERASM, Despre razboi si pace, II, %¦ ,.
t Acela este bun care este drept.
FOCILIDE DIN MILET, Sen-tinle.
• In bunatatea adevarata este taria omului fata de propriile-i patimi si aceasta tarie ii da putere si fata de patimile straine.
FR. W. FORSTER, Indruma¬rea vietii pentru baietii si fetele de la ani, p. .
• Bunatatea, iertarea, drep¬tatea si binefacerea sint, datorii pen¬tru toti.
(JOLDONI, Amintirile lui Gol-doni, XXIV.
• in toate este ceva bun, pre¬cum si ceva rau; indominarea cere
insa, a folosi din ele tot ce este binefacator.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al Intelepciunii In, viata, .
» Bun cu adevarat e numai acela care nu lasa a se savirsi raul imprejurul lui. Adevarata buna¬tate e viteaza.
t Bun nu e acela care sufera raul, ci acela care face binele.
• Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urit o invinge.
• Bunatatii slabe ii trebuie pentru a merge sprijinul dreptatii.
• Oricine va privi pe oameni ca oameni nu poate fi decit bun.
N. IORGA, Cugetari, p. ; ; ; ; .
• Cind arta va reusi sa faca pe oameni mai buni, numai atunci vom avea dreptul sa vorbim de arta.
PANAIT ISTRATI, Trecut si viitor, p. .
• B bun cel care face bine altora. Daca are de suferit pentru binele pe care-l face, este foarte bun. Daca sufera de la aceia carora le-a facut binele, acest a are o buna-tale atit de mare, ineit nu poate

BUNATATE-BUNAVOINTA
BUNATATE
fi sporita decit in cazul cind ar urma sa-i creasca suferintele; iar daca va muri din pricina lor, vir¬tutea lui n-ar putea sa mearga mai departe, este eroica, este desavirsita.
• Oamenii ar trebui sa in¬teleaga ca nu e de ajuns sa fie buni, dar ca mai trebuie sa si para ca
atare.
LA BRUYERE, Caracterele, II, ; VII, .
• Fericirea nu este altceva decit... a fi om bun.
MARC AURELIU, Catre sine Insusi, VII, .
• Omul bun ramine totdeauna incepator.
Semper homo bonus tiro est.
MARTIAL, Epigrame, XII, .
Eu te caut in tot locul, nadaj¬duiesc, te iubesc.
I.H. RADULESCU, Ruga¬ciunea de seara.
• Bunatatea este o induiosare universala pentru tot ceea ce tra¬ieste, mai ales pentru om, pentru ca el, dintre toate fiintele, e cel mai capabil de a suferi. • Mila pentru animale este in mod esential legata de bunatatea caracterului. Oricine e crud cu, ele nu poate fi bun fata de oameni.J SCHOPENHAUER, ViataJ amorul, moartea, p. ; |
• Omul nu este bun decit conditia de a fi bun pentru totii
• Trebuie sa numim rau pe cet care nu este bun decit in interesuli sau.
• Fiti in adevar cei mai buni si cei mai tari si dovediti-o tutu¬ror incepind cu puterea sufletului vostru.
S. MEHEDINTI, Poporul, ed. IH-a, p. .
• Ci fii precum se cuvine Bun si blind cu fiesicine.
ANTON PANN, Hristoitie, III.
• Bunatate, frumusete, putin fac cind te slavesc.
. Legaturile dintre intelepciune! si bunatate sint multiple si faptul! ca tin una de alta, nu se dedudi numai din aceea ca intelepciune face ca omul sa fie bun, ci si di aceea ca bunatatea te face intelep
SIR HENRI TAYLOR, Ti Statesman, citat de S. Smili In Fii om de caracter, p.
• E sigur ca pentru a imbun; tati viata noastra, a tuturora, trt
bui neaparat ca fiecare din noi sa devie mai bun.
L.TOLSTOI, Testamentul meu, p. .
• Despre cele rele sa se fereas¬ca Si sa se socoteasca, iar despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indrepteze.
GRIGORE URECHE VORNI¬CUL si SIMION DASCALUL, Letopisetul Tarii Moldovei, Pre¬tata.
«Ce este bunatatea? O frumu¬sete pe care o percepi direct cu sufletul.
A. VLAHUTA, Ginduri, p. . Vezi si: Ajutor, Bine, Bunavoin¬ta, Dar, Iertare, Iubire.