Cizmulitele intreaba, asculta
Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se
descurca, a cerut ajutor educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele
nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei
i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte.
De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis: "Doamna, dar
sunt puse invers..." Intr-adevar, erau pe picior gresit...
Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi
a reusit sa isi pastreze calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot
cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul
a zis: "Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!"
In loc sa strige la el: "De ce nu mi-ai spus??", educatoarea si-a
muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul
descaltatului, baietelul i-a spus: "Sunt cizmulitele fratelui meu. Mama
mi-a zis sa le incalt pe astea azi."
Acum ea nu mai stia ce sa faca... Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa
stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in
sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
"Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti
pleca afara!"
Raspunsul?
"Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pierd..."
Autor: Povesti
Poezia Cizmulitele intreaba, asculta de Povesti
|
