DESACII
Fabula
Chema Gioe dineoara
Ca din toata impara ie
Cel ce umbla,-noata, zboara,
Inaintea lui sa vie,
Sa-i zica de-i mul amit
Precum firea l-au urzit,
Ca-are scop ca toate trepte
Dup-un nou calup sa-ndrepte
Tu, momi o, vino-ntai!
Intre tine =i ai tai
Fa o dreapta asemanare,
Cine vro meteahna are?
Dupa o tumba ce-au facut,
Momi a au inceput:
Dec`t mine in toata lume
Nu e nime mai laudat
La talent, la spirit, la nume,
Nici e mai frumos format.
Umblu-n patru =i in doua,
Eu scornesc tot moda noua,
Si al meu chip frumu=el
Omului au fost model.
Insa ursul, unchiul meu,
Este ur`t =i natarau,
Si cu minte numa ar fi
C`nd pre mult nu s-ar m`ndri.
Ursul care apoi vine
Foarte-i mul amit cu sine
I se pare, dupa moda,
Pe elefant a-l reforma,
A-l lungi pu in la coada
Si urechea a-i mai scurta.
Elefantul, ce se =tie
Ca e plin de-n elep ie,
Critica pe-a marii chit
Ca mult pe=te au inghi it.
De alta parte o furnica,
Ce se crede un colos,
Chiar pe lindenea critica
Ca n-aduce vrun folos.
Dupa aceea s-au chemat
Din pam`ntului popoare
C`t-un ales deputat
Ca sa spuie ce le doare.
Dar =-aici s-au in ales
Ca a fiecarui lege
Este propriul interes,
Pre care de bun alege.
Sa vazu deci neputin a
A preface vro fiin a.
Ca a lumei Imparat,
C`nd pre om au fabricat,
Celui tont =i lui ghibaci
O pareche au dat desaci,
Ca zmintelele nebune
In acii desaci s-adune.
Dar omul a lui pacate,
Ca la ochii sai s-ascunda,
In desacul de la spate
Totdeauna le-acufunda,
Iar cele straine sminte
In desacul dinainte.
Autor: Povesti Poezia DESACII de Povesti
|