ÎNFRÎNARE (A întrîna)
• infrinarea cinste iti aduce.
• Cel ce nu-si infrineaza nici ochii, nici gura, nici pofta,
tica¬los om se intelege.
• Cel ce nici de frica, nici de sfiala, nici de rusine nu se infri¬neaza,
acela ca un leu mai rau se
inversuneaza.
• Cu infrinarea la mincare si bautura, lacomia se
biruieste si sanatatea se intemeiaza.
• Friul cind se slabeste in prapastie te trinteste.
Proverbe romanesti
• Numai aceea e neinfrinare si infrinare ce se
tine pe acelasi cimp cu cumpatarea si necumpa-tarea.
ARISTOTEL, Etica nicoma-nica, VII, VI, b.
• Mai bine tine-ti poftele in friu, decit sa fii pus
tu in friu pentru dinsele.
EPICTET, Fragmente, .
• Omul care isi infrineaza patimile, se dezrobeste de
puterea ce incatuseaza toate fiintele.
GOETHE, poezia Mistere.
• infrineaza-ti patima
HORATIU, Ode, I, , .
• Sileste-te a infrina toate patimile de care-i rusinos sa
fii stapinit; ele sint: lacomia, minia, placerea, intristarea.
ISOCRATE, Sfaturi catre De-inonicos.
• Deprinderea de a te in¬frina trebuie dobindita
din vreme, caci aceasta este adevarata temelie
a viitoarei fericiri si a iscusintei ce trebuie sadita in mintea copi¬ilor
cit mai dvreme.
J. LOCKE, Texte pedagogice, alese, .
• Drept aceea mincarea si beutura cind nici mai mult, nici
mai putin nu sa minca, nici sa bea, decit ajunge ca sa se tie sana¬tatea,
sa zice infrinare sau cumpat. Iara cel ce in mincare
si in beutura intrece aceasta masura, acela sa zice neinfrinat
si necumpatat. Ro¬dul cel adevarat al infrinarii este mintea
cea vesela si lina, care in cei desfrinati, care isi imbuiba
pintecele foarte mult, se turbura.
SAMUIL MICTJ, Scrieri filo¬zofice: De Infrinare sau de cumpat,
, .
• Infrinarea este cea din-tii treapta spre viata mai
buna si numai incetul cu incetul o poti cuceri. Infrinarea
este libe¬rarea de jugul poftelor.
TOLSTOI, citat de Fr. W. For-ster in indrumarea vietii pen¬tru
baietii si fetele de la IS ani, p. .
Vezi si: Cumpatare, Masura, Sta-pinire de sine.
Autor: Povesti
Poezia ÎNFRÎNARE (A întrîna) de Povesti
|
