ÎNTELEPCIUNE
(intelept)
• Spre a fi intelept trebuie sa indeplinesti cinci conditii:
sa taci, sa asculti, sa-ti amintesti, sa faci si sa studiezi.
Proverb arab
• inteleptul da invatatura pentru o suta de secole. Aflindu-le
fiinta, prostul se trezeste, iar ne-hotaritul devine mai hotarit.
Proverb chinez
• inteleptul nu afirma ceea ce nu poate proba.
Sapiens nihil affirmat quod non probet.
Proverb latin
• inteleptul vorbeste de idei, inteligentul de fapta, cei de rind
de ceea ce maninca.
Proverb mongol
• Gura inteleptului: ca fin-tina curata, ce pururea curge
si pe nimeni vatama, dar pe toti ii adapa.
• inteleptul invata din pa¬tania altora, nesocotitul nici
din a sa.
*
i Hi
• Arata cu fapta intelep¬ciunea ta, iar nu numai cu graiul.
• Mai bine dojana celui in¬telept, decit lauda celui nebun.
• inteleptul, ca albina, din toate alege ce e mai de folos.
• Mai bine cu inteleptul la paguba, decit cu prostul la cistig.
• Ia-te dupa cel intelept, si mai intelept vei fi.
• Intelept este acel care pe altii povatuieste la fapte bune, dar
mai ales cel care insusi da pilda altora cu ale lui fapte bune.
• Inteleptul cu tacerea bi-ruieste pe cel nebun.
• inteleptul putin graieste, dar mult intelegi, iar flecarul
mult graieste, dar putin intelegi.
• Pe cel intelept adeseori sa-l intilnesti, iar pe cel
nebun nici macar o data.
• inteleptul se indupleca ori-cind de la el sa treaca,
numai liniste sa faca.
• Omul intelept face ce poate, nu ce vrea.
• Mai bine cu inteleptul a purta povara, decit cu nebunul
a bea vin la masa.
• Daca dai pricina intelep¬tului, mai intelept il
faci.
• Nu te face intelept in tot locul.
• Urmeaza celui intelept si te ia dupa cel drept.
• inteleptul face indata ceea ce prostul face prea tirziu.
Proverbe romanesti
• Cu cei intelepti te sfatu¬ieste.
EEN SIRAH, Cartea Intelep¬ciunii, , .
• Ah, daca toti oamenii ar fi intelepti si ar face bine, pamintul
ar fi un paradis. Acum el este, adesea, un infern.
DIRK R. CAMPHUYSEN, Ma-yschen morgenstont.
«Ca adevarat iaste ceea ce zic toti inteleptii, ca cum iaste soarele
de intuneric, asa iaste de¬osebita si viata inteleptului, de
a nebunului, cela in lumina, cela in intuneric umblind,
cum si altii multi scriu.
STOLNICUL C. CANTACUZI-
NO, Istoriia Tarii Rumanesti,
p. .
• Cine in lume ieste atit de intelept caruia alta intelepciune
sa nu-i trebuiasca?
DIMITRIE CANTEMIR, Isto¬ria ierogliJica, partea Ii-a, p. .
• Nu se afla alt om de bine, decit cel intelept.
CICERO, Despre prietenie, V. .
• Cea mai inalta intelep¬ciune, la care poti ajunge, este
atunci cind ceea ce ai spus se in¬deplineste.
V. CONTA, Opere complete, p. .
• Cea mai inalta treapta a intelepciunii omenesti este a sti
sa-ti potrivesti caracterul impreju¬rarilor si sa fii linistit in
interior, in ciuda furtunilor exterioare.
DANIEL DEFOE, Robinson Crusoe, partea a -a, .
• Intelept este acela care nu se intristeaza de ceea ce nu
are, ci se bucura de ceea ce ar«.
• Puterea si frumusetea sint lucrurile tineresti, intelep¬ciunea
este podoaba batrinetii.
DEMOCRIT, Fragmente, ; .
• Semnul celui ce inainteaza pe calea intelepciunii: nu oca-
raste pe nimeni si nu lauda pe nimeni; nu vorbeste nimic de sine, nici ca este
mare, nici ca stie multe. Nu i-a mers bine o treaba? El este ¦ cauza.
il lauzi? Ride de tine. il ocarasti? Tace si nu se supara.
EPICTET, Manual, .
• Dintre toate bunurile pe care le pregateste intelepciunea, ca
sa ne asiguram fericirea de-a lun¬gul intregii vieti, cu mult mai
im¬portant este dobindirea prieteniei.
EPICDR, Maxime, .
• Straduieste-te sa imiti in¬telepciunea adversarului.
ERASM, Despre razboi si pace, I, .
• Cine pateste se instruieste.
ESOP, Fabule: Pastorul si marea.
• inteleptul are doua limbi: una pentru a spune adevarul, alta spre
a spune ceea ce este oportun.
EURIPIDE, citat de Erasmus In Elogiul nebuniei, XXXVI.
« Bravii si inteleptii pot sa ierte si sa scuze acolo unde lasii
si prostii nu dau dovada de mila.
B. FRANKLIN, Almanahul sarmanului Richard.
INTELEPCIUNE
• intelepciunea nu e decit in adevar.
GOETHE, Maxime si reflectii.
• intelepciunea cea mare nu sta intr-o vorba de dojana, ci
intr-o vorba care, fara sa-si bata joc de nenorocirea omului, sa-l imbarba¬teze,
sa-i dea curaj.
N.V. GOGOL, Taras Bulba, VII.
• Mai multe a facut indemi-narea decit forta si mai
adesea inteleptii au batut pe viteji, decit dimpotriva.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul, manual al Intelepciunii in viata,
.
• intelepciunea e un singur lucru: sa ai pricepere care sa le conduca
pe toate in orice impre¬jurare.
HERACLIT, Fragmente, .
• intelepciunea nu se im¬prumuta cu carul, ci se cistiga
cu bobul.
• invatatura nu face inte¬lept, ci mai intelept.
N. IORGA, Cugetari, p. ; .
• Nu este destula intelep¬ciune sau destula virtute in
judeca-
tile si sentimentele noastre cind nu se afla destula rabdare.
J. JOUBERT, Cugetari, IX, VIII.
• Intelepciunea se poate dobindi printr-o buna instruire,
invatindu-se adevaratele deose¬biri dintre lucruri si valoarea
lor.
KOJIENSKY, Didactica mag-na, III, .
• Este o mare nebunie sa vrei sa fii singur intelept.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte sl maxime morale, .
• Adevaratul intelept nu este cel ce vede, ci cel ce vazind
de¬parte iubeste adinc pe oameni.
M. MAETERLINCK, intelep¬ciunea si menirea, VII.
• Cel intelept ia aminte, ca sa nu faca ceva cind este infier-bintat
de patimi si mai bine pina atunci intirzie lucrul, pina
cind sa stimpara tot singele, care tur¬bura mintea si
impiedeca sfatul.
SAMUIL MICU, Scrieri filozo-
fice, invatatura politiceasca,
III, .
• inteleptii, chiar cind au do toate, trebuie sa-si faca priel.oni.
PANCTATANTRA, II, .
•-" • Nu cauta-njelfipeiune,/Dacii u-ai undo o pune.
ANTON PANN, Nazdravaniile lui Nastratin Hogea.
• Nu este muritor care sa fie intelept in orice clipa.
PLINIU CEL BATRlN, Isto¬ria naturala, VII, .
• De mi s-ar da intelepciu¬nea, cu conditia s-o tin ascunsa
si sa n-o vestesc altora, as respinge-o.
• intelepciunea este un bun comun si al acelora cu care in¬teleptul
traieste, si al lui insusi.
SENECA, Scrisori catre Lucl-lius, VI.
• intelepciunea consta, mai ales, din acea calitate a spiritului,
care da posibilitatea individului sa aiba o atitudine dreapta, dis¬creta
si inimoasa, in fata impreju¬rarilor practice ale vietii, de
aceea oamenii culti si cu experienta sint totdeauna rabdatori, in
timp ce ceilalti sint meschini si netoleranti.
S. SMILES, Fii om de caracter, p. .
• Un intelept niciodata nu s-a increzut intr-un tradator.
• Tacerea inteleptului este un refuz scurt pentru cel ce i-a cerut.
PUBLIUS SYRUS, Sentinte.
JO • Legaturile adintre intelep¬ciune si buualule siul multiple
si faptul ca tin una de alta nu se deduce numai din aceea ca inte¬lepciunea
face ca omul sa fie bun, ci si din aceea ca bunatatea te face intelept.
SIR HENRI TAYLOR, The
Statesman, oftat de S. Smiles
In Fii om de caracter, p. .
• Nu te mindri cu intelep¬ciunea: nici cu a altuia caci
nu este a ta, nici cu a ta proprie, caci, indata ce te mindresti
cu ea, in¬seamna ca nu o ai in masura trebuitoare.!
N. VELIMIROVICI, Cugetari despre bine si rau, p. .
• intelepciunea este fiica experientei.
LEONARDO DA VINCI, Frag¬mente alese, p. .
Vezi si: Experienta, invatatura.
Autor: Povesti
Poezia ÎNTELEPCIUNE de Povesti
|
