LINGUSIRE
(Lingusitor)
• Lingusitorii, ca umbra du¬pa om, se tin de cei mai mari.
• Lingusitorul, ca scorpia, cu gura te mingiie si cu coada musca.
• Umbla ca mita pe linga laptele fierbinte.
• Ne te increde lingusito¬rului.
LINGUSIRE-LUCRU
• Lingusitorul, un dar nu¬mai are, ca orice graieste spre pla¬cere
graieste.
• Lingusitorul la orice tipsie, „o ce buna mincare",
zice, pina a nu gusta din ea. Dupa aceasta sa-l cunosti.
• Lingusitorul ce mai mult te lauda si te slaveste, acela mai lesne te
inseala.
Proverbe romanesti
• Lingusirea, oricit de rea este, nu poate pagubi decit ace¬luia
care ii place si-o primeste. Asemenea nu va intinde urechea la lingusiri
decit acela care se lingu¬seste el insusi cu cele mai mari laude.
CICERO, Despre prietenie, XXVI.
• Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingu¬siri.
• Frica da nastere lingusirii, nu bunavointei.
DEMOCRIT, Fragmente, ;
.
• Lingusirea e mai primej¬dioasa decit ura.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al Intelepciunii In viata, .
• Lingusitorul te linguseste totdeauna, cum ar dori sa fie el lingusit.
N. IORGA, Cugetari, .
• Trebuie sa nu vorbim des¬pre cei puternici; mai totdeauna e o lingusire
sa-i vorbesti de bine; e o primejdie sa spui ceva de rau despre ei cit
timp traiesc; si o lasitate dupa ce au murit.
LA BRUYERE, Caracterele, IX, .
• Lauda este o lingusire in-deminatica, ascunsa sau delicata.
• Daca nu ne-am lingusi noi insine, lingusirea altora nu ne-ar putea
dauna.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, ; .
• Lingusirea este ruda sau mai bine zis sora cu pira.
LUCIAN DIN SAMOSATA, Dialoguri si conferinte, p. .
• Nu exista un alt mod de a te apara de lingusiri decit acela de
a-i face pe oameni sa inteleaga ca nu te vor supara; spunindu-ti
adevarul.
MACHIAVELLI, Principele, XXIII.
• Cine stie sa linguseasca stie sa si calomnieze.
NAPOLEON I, Maxime ai cu¬getari.
• Viclean om se socoteste / Acel ce nadajduieste, / Sa ia de la oarecine
/ Vreo facere de bine / Cu minciuni cu lingusire, /Cu fa¬tarnica iubire.
ANTON PANN, Hristoitie, IX.
• Lingusirea e ceva sinistru si demonic, nici divin nici olimpic.
PLUTARH, Despre mlnie, .
• Nu inselam si nu lingusim pe nimeni, prin mai multe vicle¬suguri,
ca pe noi insine.
SCHOPENHAUER, Viata, a-morul, moartea, p. .
• Cui ii place sa fie lingusit e vrednic de lingusitor.
SHAK.ESPEARE, Timon din Atena, I.
• Afla ca cel care umbla a lin¬gusi/Stie din spinarea altora-a trai.
G. SION, Dna suta una fabule, IV, , Cioroiul si Vulpoiul.
• Omul care linguseste pe prietenul sau intinde cursa pasi¬lor
lui.
SOLOMON, Proverbe, , .
• Lingusirea ar putea fi de¬finita ca o purtare lipsita de dem¬nitate,
de pe urma careia, insa, lingusitorul are partea lui de fo¬los. Mergind
pe drum alaturi de un altul, lingusitorul este capabil sa-i spuna: „Bagi
de seama cu cita admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate
cu care sa se pe¬treaca lucrurile aidoma".
• Lingusitorul spune si pune la cale numai lucruri prin care ba¬nuieste
ca poate fi cuiva pe plac.
TEOFRAST, Caracterele, II.
Vezi si: Fatarnicie, Lauda, Min¬ciuna.
Autor: Povesti
Poezia LINGUSIRE de Povesti
|
