LUPUL BATRAN
Un fabulist al nostru ne-au povestit c-odata
Se randuise-n tara un lup nazar pe oi,
Dar cum ocarmuise, el inca nu ne-arata;
Si ce ispravi facuse, ne lasa-a ghici noi.
Asadar cercetaram
Si ne incredintaram
Ca turma-ncredintata acestui nazar mare,
Pradata, ovilita,
Calcata, sparcuita,
Dup-o osanda lunga abia avu scapare.
Luat fiind in durat, de-o laie de cotei,
C-urechile pliostite, cu coada intre vine,
Nazarul lup cu fuga se duse-n tari straine,
Abia scapand de ei!
Acum iar de-odata un vuiet se starneste,
Ca dupa atata vreme batranul lup doreste
Sa vie iar in tara, unde-i fagaduise
Carlanii sa-l aleaga nazar imparatesc.
Se vede ca Nazarul trecutul a uitat,
Nu stie ca coteii ce-atunci l-au alungat
Acum sunt dulai
Si nu i-ar sedea bine
La batranete tocmai, sa pata vro rusine!
Autor: Povesti
Poezia LUPUL BATRAN de Povesti
|
