LUPUL SI MIELUL
Orice face cel mai mare,
Dreptate-n toate are,
Precum vom videa aice
Din o fabula ce-oi zice.
Un miel foarte insetat
S-adapa in r`u curat,
Unde lupul, cat`nd prada,
Incepu cu mielul sfada,
Zic`ndu-i cu rost turbat:
Ori de ce ma infruntezi
Si sa turburi cum cutezi
Limpedea mea bautura?
I-au zis mielul: Doamne, iarta,
La m`nie nu te-ntarta,
Mai ales daca ai vra
Sa-n elegi maria-ta
C-apa din sus cura-n vale
La =erbul mariei-tale;
Si s-o turbur eu nu pot
Cu piciorul, nici cu bot!
Mi o turburi =i-acum iara,
I-au zis cruda acea fiara;
Stiu ca-n anul cel trecut
Tu de lupi ai zis b`rfele!
Cum puteam sa zic acele,
C`nd n-am fost inca nascut?
Crede, doamne, ca =-acuma
Eu sug lapte de la muma.
De n-ai fost tu, apoi, zau,
Au fost un frate al tau.
Nici un frate eu nu am.
A=adar, -au fost vrun neam,
Ca to i c`ni, pastori =i oi
Bat din veci resbel cu noi!
Zic`nd ceste, il imbr`nca
Si il duce la padure,
Unde, fara sa-l injure,
Il despoaie =i-l man`nca.
Autor: Povesti
Poezia LUPUL SI MIELUL de Povesti
|
