MAGARUL SI PRIVIGHETOAREA
Magarul au vazut pe o privighetoare.
— Prieteno, i-au zis, ma rog sa ma asculti:
Eu tot am auzit o vorba de la multi,
Ca tu intru cantari esti mesterita mare,
Si iata, acum vreu
De iscusinta ta sa judec singur eu.
Iar buna pasaruica, pornita spre cantare,
Cand linistit, abia
In sine ciripea,
Cand tare suiera,
Cand glasu-i tremura,
Apoi, prin dulcea ei strigare,
Intru a dragostei cei gingase plecare
Pe amorasul sau chema,
Si rediul desfatat, cantarea-i rasuna;
Iar lumea ascultand
Tacea si se mira.
Magarul insa de pamant
S-au rezemat cu fruntea,
Si au racnit asa: “Tu versuri ai placute,
Dar cand ai asculta
Cucosul de la noi, mai bine ai canta.”
Acestea auzind in suflet s-au jignit
Acea privighetoare
Si de atunci au contenit
Pentru magari a sa cantare.
Dumnezeu sa ne fereasca
De judecata magareasca.
Autor: Povesti
Poezia MAGARUL SI PRIVIGHETOAREA de Povesti
|
