• Cine munceste cistiga.
Proverb albanez
• Munca n-a dezonorat nici¬odata pe cineva.
Le travail n a jamais deshonoH psrsonne.
Proverb francez :
• Munca innobileaza. In labor nobiiitat.
Proverb latin
• Omul muncitor, ca un pom roditor.
• Omul harnic, muncitor / De piine nu duce dor.
• I-e lene sa si vorbeasca /, Dar inca sa mai munceasca.
• Unde toti de obste mun¬cesc / Cersetori nu se gasesc.
• Pamintul rodeste, / Unde mina munceste.
• Unde de sila si de frica mun¬cesc, rodurile acolo nicicum spo¬resc.
• Cu cit mai mult muncesti,, cu atit mai mult te inveselesti,
cind din munca ta si pe tine si pe altul folosesti.
• Cind nimic muncesti, a-tunci pacatuiesti, ca la rautati gin-desti.
• Mare rusine sa-ti fie tie altul a te hrani, cind tu poti mun¬ci.
• Munca iti inveseleste su¬fletul, iar trindavia
ti-l framinta.
• Munca — leacul intrista¬rii.
• Muncitorul, si de socoteste sa faca vreun rau, n-are vreme sa faca acel
rau.
• Nici prea multa munca, nici de tot in lenevie, ca si una si alta
deopotriva te vatama, ci ma¬sura de mijloc la toate sa pazesti.
• Peste putinta la munca pe nimeni sa nu silesti ca totdeauna la munca
gata sa-l gasesti.
• Pururea sa ostenesti cu orice munca, nu numai pentru tine, ci pentru
altul ca tine.
• Ceea ce muncesti, sa fie
spre folosul tau si spre folosul ob¬stesc, c-atunci te numesti om mare.
• Cel ce mult munceste, lui i se cuvine cinste si plata buna, ca si altul
de la el pilda sa ia buna.
• Cel ce nu munceste la fur¬tisag gindeste, ca de aci se hranes¬te.
• Nadusala scoate boala.
• Cine da din miini nu se
ineaca.
• De unde muncesti de acolo trebuie sa maninci.
• Nu te bucura la munca al¬tuia.
• Cine munceste mai si gre¬seste.
• invatatura la om comoara si munca cheia ei. Pazeste bine cheia,
ca sa nu pierzi comora.
• Omul din munca sa cind se foloseste,/Cu mai mare silinta la munca
se sirguieste.
• Piatra care se rostogoleste din loc in loc nu prinde muschi.
• Foamea se uita la poarta omului muncitor si nu indrazneste sa
intre.
Proverbe romanesti
• intii munca si apoi pla¬cerea.
Proverbe generale
' — Dictionar al bunei-cuviinte
J
• La tara, unde locuiesc, fac toate muncile unui argat, laolal¬ta
cu nevasta mea si cu copiii mei (titrati), carora nu le e rusine decit
de patru lucruri: sa nu paraziteze, sa nu minta, sa nu fure si sa nu cerseasca.
TUDOR ARGHEZI, Principii
de educatie, In volumul Lumea
veche, lumea noua, p. .
• Prin munca si numai prin munca isi poate valorifica omul ca¬litatile
sale si le poate dezvolta. Munca trebuie sa fie facuta cu plan si metoda si
in limitele compati¬bile cu repararea fortelor. Surme¬najul provine,
adesea, nu din exces de munca, ci din cauza felului de a lucra.
G. ASLAN, Educatia prin sine Insusi, p. .
• Prin munca lui sa aiba ceva si pentru sine.
BOILEAU, Arta poetica, IV.
• Interesul societatii in mij¬locul careia traiesti cere sa
nu fii egoist, sa nu muncesti numai pen¬tru tine insuti, ci sa contribui
prin munca ta la indeplinirea operelor ce nu apartin nimanui si tuturora.
I.AL. BRATESCU-VOINESTI,
in slujba pacii: Scrisori, p.
(Catre Wachc).
• Pe omul care munceste, ca. re incearca, oricit de neindeminatic
si de primitiv, sa ispraveasca o munca, il veti intimpina
dindu-i sprijin.
TH. CARLYLE, Munca, since¬ritate, tacere, XIII.
• Un om nu este mai mult decit altul, daca nu munceste mai mult
decit el.
CERVANTES, Don Quijote, I. XVIII.
• Nici o arta, nici o stiinta nu este posibila fara munca.
• Daca nu deprinzi pe copii sa munceasca, nu vor invata nici sa
citeasca, nici sa scrie, nici muzi¬ca, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde
intreaga virtute a omului: respectul izvorit din exercitarea tu¬turor
invataturilor de mai sus.
DEMOCRIT, Fragmente, ; .
• Munca este legea omeneasca primitiva si eterna; e o datorie pen¬tru
toti.
• Munciti, munciti fara ra¬gaz! nu fiti niciodata noactivi, niciodata
trindavi.
PAUL DOUMER, Carica piilor moi,
MUNCA
S • Temeiul uuui stat u munca, si nu legile.
• Bogatia unui popor nu gta in bani, ci in munca.
M. EMIXESCU, articolul Ilus- '¦ :, tratii administrative, publicat
In ziarul Timpul din decem¬brie .
• Pentru oameni munca este o comoara.
ESOP, Fabule Plugarul si copiii sai.
• Sa nu va fie rusine de mun¬ca Munciti pentru voi, dar mun¬citi,
si pentru fratele vostru sarac si necajit.
GALA GALACTION, Pa¬pucii lui Mahmud, III, .
• Nu necinsti munca, caci munca e viata.
B. P. HASDEU, Epitaful Iuliei.
• Tu sa-ndragesti munca fa¬cuta cu rost si masura.
HESIOD, Munci si zile, .
• Munca plateste, norocul face pomana.
• Munca pentru munca nu oboseste, ci munca pentru stapin si munca
pentru termin.
N. IORGA, Cugetari, p. , .
• Munca libera produce in¬doit decit munca silita.
. KOGALNICEANU, Dis¬curs la jubileul de de ani al Academiei Romane.
• Demnitatea muncitorului nu sta in grandomanie si usurin¬ta,
ci in taria lui de vointa si in calitatea muncii ce iese din mii-nile
lui.
P.R. KONDER, citat de S. Smiles in Fa-ti datoria, p. ,
• Munca este o comoara.
LAFONTAINE, Fabule, V, .
• Munciti pe masura pute¬rilor voastre munciti sub con¬ducerea
celor mai virstnici.
V.I. LENIN, Cuvlntare rostita la primul Congres pe Intreaga Rusie al elevilor
si studentilor comunisti, aprilie .
• Munca a fost intotdeauna temelia vietii omului, a fericirii si
a culturii societatii omenesti.
A.S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, voi. I, p. .
• Nu lucra ca si cum munca te-ar face nenorocit, sau ca sa fii admirat
ori compatimit; voieste dimpotriva numai lucrul acesta: sa pui in miscare
puterea ta sau
MUNCA
s-o opresti dupa cura cere interesul social.
MARC AURELtU, Catre sine insusi, IX, .
• Munca, care este princi. piui motor al vietii omenesti, nu consta numai
in miscarea bratelor si picioarelor, dar si in modifica¬rile
constiintei.
PROF. DR. G. MARINESCU, Influenta tutunului si alcoolu¬lui asupra organismului
si in special asupra sistemului ner¬vos, p. .
• Urmeaza legea firii! mun¬ceste! Altfel talentul tau nu va spori
cu o farimita macar.
• Repeta munca pina ajunge deprindere si caracter.
• Nu risipi munca nimanui.
S. MEHEDINTI, Alta crestere.
Scoala muncii, p. ; ;
.
• Negresit, muncitorul e stil-pul Romaniei! De la dinsul
sa invatam a ne iubi patria! Fiind in raport necontenit cu pamintul
tarii noastre, el stie a-l iubi si a-l cinsti.
AL. ODOBESCU, Opere: Mun¬citorul roman.
• Omul este nascut penlru a munci, ca pasarea pentru a zl.u. ra.
RABELAIS, Le quart livre, XXIV.
• Munca este alimentul su¬fletelor nobile.
SENECA, Scrisori catre l.u-cilius, X, xi
• Munca este legea exis¬tentei noastre principiul viu, care face sa
progreseze indivizii si natiunile. Fara munca mi se poate realiza nimic. Tot
ce este mare in omenire este rezultatul muncii, iar civilizatia este pro¬dusul
ei.
S. SMILES, Fii om de caracter,
p- i':
• Du-te, lenesule, la iif nica si vezi munca ei si prii minte.
SOLOMON, Proverbe, , .
• Arata-mi ce poti munci si-ti voi spune cine esti.
STANLEY, citat de S. Smilcs In Fii om de caracter, p. SG,
• O conditie a fericirii este munca; munca placuta si libe¬ra.
L.TOLSTOI, In ce consta ferici¬rea, p. .
• Munca necurmata toate le invinge.
Labor improbus omnia vincit. VERGILIUS, Georgice, I, .
• Un om care nu munceste nu stie sa pretuiasca munca al¬tuia.
• Stringeti-va laolalta, ciji simtiti in voi dorul de
munca si setea sf iata de adevar.
A. VLAHUTA, Gin duri, p. ; .
• Munca departeaza de la noi trei rele mari: plictiseala, vi¬ciul
si lipsa.
VOLTAIRE, Candid, XXX.
Vezi si : Lucru.