OILE

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Apolog
Imita ie
Eu nu =tiu di ce acuma, ca in timpul cel trecut,
Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbu ie?
Caci in epoca straveche, cum facutu-ni-au =tiut
Esop, Lafonten in Fran a =i nu-s Cine-n Rom`nie
Zburatoare, t`r`itoare =i cvadrupede animale
Discutau politici cvestii prin camere =i tribunale.
Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci =i miei
Alegeau acele c`mpuri unde ierbele-s mai bune,
Rumigau trifoi =i cimbru pe podi=uri =i prin vai,
Fara a fi privighete de pastori pe la pa=une,
Nici de zer =i d-a lor lapte n-au fost vasale umplute
Nici de l`na dispoiete sau la macelari v`ndute.
Ins-acea independen a =i dorita liberta
Catra care =-oaia aspira au avut defecte grele,
Cum in via a sa putut-au fiecine observa
C-orice stare au meserie nu-i scutita de-a ei rale,
Noi videm pe toata ziua pentr-a omului pacate
Ca cu binele =i rale deseori sunt imbinate.
C-atunci c`nd l`noasa turma pa=tea-n pace, deseori,
Indemnat de foamea crunta, st`nd la p`nda in padure,
Nempacat nimic, chir lupul, ce e-al oilor fior,
Dupa instinctul ce natura dadu cestor creature,

Negasind o rezisten a de pe c`mp, au chiar din st`na,
Zugruma =i inghi ea oaia cu ciolane =i cu l`na.
Cunoscuta-i asta soarta ce domneaza pre pam`nt,
La ea oamenii =i toate animale-s os`ndite,
Acel mic sa face prada celor ce puternici s`nt,
Precum cel mai manunt pe=te de cel mare sa inghite
S-opera ia asta-n lume tot asemenea s-a face,
Daca cel ce au urzit-o in alt feli n-o va preface.
Dar precum in toate zile nime nu s-a indoi
Ca abuzuri invechite =i deprinderile rale,
De ar fi nepedepsite, intr-at`ta ar spori,
Inc`t nu numai de l`na, ce ni-ar dispoia de piele;
C`nd asemenea sisteme pe la oameni aplicate,
Intre ii ar st`rpi o parte pe celalta giumatate.
A=a deci, precum cerusa interesul general
A lua-se fara preget o energica masura
Contra raului la ire, ce la to i ar fi fatal,
Dizvalindu-se o cvestie de asemenea natura,
Au voit sa se consulte in ob=teasca Adunare
In ce mod sa se fereasca de acel pericol mare.
A sa =ti se mai cuvine ca in secolul antic
Societatea primitiva ce au fost inca salbatica
De guvern avea o forma, precum cronografii zic,
Parte aristocratica, iar parte democratica,
Si-n congres c`nd chema legea, neput`nd to i merge deci,
Trimiteau din s`nul turmei deputa i pe-ai lor berbeci.
Doara nu c-ar fi berbecii de natura alt popor,
Caci =i ei ca =i confra ii nascu i fura tot din oaie,

Dar marimea =i puterea, respectul =i mare onor
Ce avea in Zodiacul prezentantul a lui Gioae
Pe berbeci considerat-au ale turmei scutitori,
Venerat-au =-ascultat-au ca parin i =i senatori.
Inc`t oile adunate in colegi electoral,
In complect, to i mandatarii c-o foarte magioritate
Au ales berbeci puternici preziden i la tribunal,
A comunei cvadrupede legiuit reprezentate,
Av`nd fiecare instruc ii =-un imperativ mandat,
De care sa nu s-abata pe a lor coarne au giurat.
A=adar la o poiana intr-o zi s-au adunat
Din cotunurile arei deputa i de toate trepte,
Si-n secrete comiteturi =i-n complect au debatat
Diferite combina ii =i proiecte in alepte;
Dar in cursul a discu iei, ca in toata adunare,
Bune vorbe s-auzira, dar =i toante deseoare
Propuneau unii cu-energie pe-acei lupi a-i infr`na
Prin canale-n giur sapate c-o puternica tarie,
Al ii propuneau indata turmele a le muta
Intre r`pi, st`nci =i corhane unde lupii sa nu vie;
Progetau insa =i al ii in giur curse sa intinda
Si pe lupii ca pe =oareci chiar de vii pe to i sa-i prinda.
In cea criza na ionala agiutori unii au cerut
De l-acei ce intre sine au simpatie animala,
Alean ie cereau al ii cu condi ie de tribut,
Pentru care ca sa aiba la nevoie sprijineala,
Inc`t lupii cei mai ageri, de=i plini de rautate,
Nu ar cuteza sa calce incheietele tratate.

In acel minut mult critic un mare berbec =i gras,
Carui frunte coronara doua coarne maiestoase,
Intai membru al Adunarei au venit cu m`ndru pas
La care cu umelire to i cerbicea o plecase,
Caci ca ist-alt nu fusase intre toate turme in lume,
Pentru care Mintios-Kornul i s-au dat gloriosul nume.
El in limba academa au zis: Zelul patriotic
Laud mult, dar vad ca este aist caz cam climatoric,
Rostul vostru mi se pare ca de tot este esotic,
Si proieptul patriotic eu il giudec prea himeric;
Sigur sunt ca-n aplicare el de tot e problematic
Si nicicum cu starea d-astazi de foloase in izul practic.
Drept aceea, asculta i-ma! Eu espune-voi acum
Alt proiect, pre care-l rumag nu in g`t ce-n capul meu,
Cum ca el sa se adopte nu ma indoiesc nicicum.
Parlamentul fara crieri ni conduce foarte rau,
Ca de nu sa adopta-s-a un sistem mult mai politic
Am putea ca sa agiungem la un caz inca mai critic.
Intre mii fiin e-n lume eu cunosc un animal
Ce at`ta spirit are =i mijloace diferite
Ca intrece a noastra ginta in putere =i-n moral
Si de el sa-ntituleaza imparat celor urzite,
Inc`t nu ni-a fi ru=ine la at`tea virtu i bune
Pentru a noastra m`ntuire chiar cerbicea a-i supune.
Animal-acel e omul, ori pe unde ochii-ntorc
Nu vad alt mai bun; pe d`nsul l-au ales prin toate forme
Boul, asinul =i calul, =i chiar filantropul porc,
Care sub a sa protec ie roade, grohaie=te, doarme;
Dupre cum a lui stramo=ii petrecut-au pan-azi bine,
Totdeauna esemple antice a urma ni se cuvine.

Un om vrednic =ede aice nu departe de la noi,
Mare amic de cvadrupede, ce-i iube=te ca un frate;
Are turme, herghelie, animale de tot soi,
Livezi, c`mpuri =i padure, cinci odai =i patru sate;
Penru cazul nostru, crede i, pe el soarte ni-l trimete;
Sa ne folosim de d`nsul pana n-a fi de el taiete.
Dar condi ii reciproce, tot c`te un paragraf,
Lamurit sa se inscrie pe h`rtie timbruita,
Sa se publice prin foaie, nu cumva vrun plastograf
Documentul, =arta noastra, sa-l prefaca pentru o mita,
Si condi ia aceasta de n-a fi drept observata,
De par it ambe sa ram`ie chiar de sine rasuflata.
Bl`nde oile atuncea l-acel plan s-au conformat,
Consult`nd in plebiscidul prin voturile comune,
Mic =i mare, surd =i mutul, liber to i au declarat
Din cea zi fara de preget omului a se supune
S-a-ntroduce pentru vite liberale parlamente
Spre a dizbate interesul prin solide argumente.
Dupa ce sa lamurira toate articule-n congres,
Se decise diplomatic un ministru a trimete,
Pentru care, ca cel ager, Korn-Mintosul s-au ales
De a supune cazul public conferen iei secrete.
Datu-i-s-au vulpea veche secretar =i consiliere
Si un corb pentru depe=e ca sa fie curiere.