PACE

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

(impacare, a impaca)
• Orice dai pentru impa¬ciuire nu constituie o pierdere.
• Pacea ne aduce de obste fericire, iar vrajba ne intuneca de la mic pina la mare.
• Pacea, rivna celor inte¬lepti, si vrajba, a celor nebuni.
• Pacea sa-ti fie gindul tau, pacea — cuvintul tau, pacea— cinstea cea mai mare.
» Pacea in casa pururea sa iubesti, iar la razboiul casei nici¬cum sa gindesti.
• Cine cunoaste ce dar aduce pacea cu nimeni nu se sfadeste.
• Cel ce impaca pe altul, pacea de e* se tine.
• Dragostea, fireste, pace intre oameni voieste, si pacea intre oameni cea mai mare fericire se socoteste.

g • Dreptatea cu pacea cind se imbratiseaza fericirea ne incon¬joara.
Proverbe romanesti
• Mai mare vrednicie a socoti nu poate, decit indata gil-ceava in pace a intoarce, sipre cit mai in graba ar fi, cu atit mai laudata ieste.
DrjIITRIE CANTEIIR, Is¬toria ieroglifica, partea Hl-a, p. .
• Pacea intre dusmani este de scurta durata.
M.J. CHfiNIER, Caius Grac-clius, III, .
• Este un singur mijloc de a asigura pacea: a fi curajos si hotarit. Pace, dar nu in umilinta si slabiciune !
PAUL DOTJMER, Cartea co¬piilor mei, XXVII.
• Cea mai rea impacare pentru un dusman e cind te impaci cu pacatele lui.
• Facatorul de pace nu poate fi niciodata pasnic.
N. IORGA, Cugetari, p. ; .
• Cine nu se indupleca la pace, daca vede la cei dimprejur numai ginduri pasnice?
S. MEHEDINTI. Alta cre¬stere. Scoala muncii, p. .
• Placuta pace e potrivita oamenilor; minia salbatica apar¬tine fiarelor.
OVIDIU, Arta de a iubi, HI,
.
• Daca se poate, pe cit sta in puterea voastra, traiti in buna pace cu toti oamenii.
PAVEL DIN TARS, Romani, , .
• Fii in pace cu oamenii, in razboi cu viciile.
PUBLIUS SYRUS, Sentinte.
• Traiti in pace cu orice om.
L. TOLSTOI, Testamentul meu, p. .
• Oamenii care nu pot face sa salasluiasca pacea in inima lor, cu atit mai putin vor putea face sa salasluiasca pacea in tara.
N. VELIMIROVICI, Cugetari despre bine si rau, p. .
Vezi si: Bunatate Dreptate.
PARINTI SI COPII
• Cel care a refuzat sa inte¬leaga ce ia spus mama va intelege ceoa ce ii va spune nenorocirea. Proverb din Africa Neagra

" • Un tata aspru va avea
copii buni; o mama ingaduitoare va avea copii rai.
Proverb chinez
• Copii mici, griji mici; copii mari, griji mari.
Proverb danez
• Parintii prea buni pri¬cinuiesc pieirea copiilor.
Proverb francez
• Nu exista templu mai frumos ca o mama.
; • Trateaza-ti copilul ca un
; print in timpul celor cinci ani,
! ca un sclav in timpul celor zece
ani si dupa aceea ca un prieten.
Proverbe indiene
• Precum e tatal asa-i si fiul.
Qualis pater lalis filius.
Proverb latin
• Pentru parinti, copilul ramine tot copil, chiar daca devine conducatorul unei tari
Proverb libanez
• Parinti, crutati lacrimile fiilor vostri in tineretea lor, daca vreti sa vi le verse la mormint
Proverb persan

PARINTI SI COPII
• Mingiie copilul cind doarme.
• Ca mila de la parinti nu-j nimic in lumea asta.
¦• ¦• Ce a facut mama si tata / O sa faca fiul si fata.
• Si cioara isi lauda puii,
• Fiecare parinte isi iubeste copilul.
• Parintii numai cu un co¬pil, ca orbul cu un ochi.
• Mai bine sa lasi copiii crestere buna decit aur.
• Fericirea copiilor in cres* terea cea buna a parintilor sta.

• Rusinea parintilor, copiii necinstiti.
• De la muma spinzura cele dintii naravuri ale copiilor.
Proverbe romanesti
• Iubirea unei mame intrece adincurile oceanului.
Proverb rusesc
• Fiecare vrea sa fie supe¬rior vecinului si inferior fiului sau.
Proverb slrbesc

S • Mina care misca leaganul guverneaza lumea.
Proverb din Statele Unite ale America
• Masura dragostei pe care parintii o arata diferitilor lor copii este de multe ori inegala si uneori nejustificata, mai ales la mame.
FRANCIS BACON, Eseuri: Despre parinti si copii.
• Este mult mai usor fiului de a cere tatalui, decit tatalui sa ceara fiului.
AUG. BRIZEUX, Proverbe bretone
• Fiecare parinte isi recu¬noaste totdeauna fiul ca fiu al sau, fie ca are sau nu talent.
CONFUCIUS, Cartea sentin¬telor, XI, .
• Cumintenia tatalui este cea mai frumoasa pilda pentru copii.
DEMOCRIT, Fragmente, . • Pregateste-ti pe fii sa fie asemeni omului de bine, de vointa si de curaj care vrei sa fii tu insutii pe fiicele tale, ca sa fie asemenea femeii desavirsite ce ti-ai dorit-o de sotie.
PAUL DOUMER, Cartea co¬piilor mei: Percepte si sfaturi, II.
<i A • Natura a sadit acele foarte puternice seintei ale dragostei pa¬rintesti, pentru ca parintii sa iu¬beasca chiar ceea ce n-au vazut inca. La aceasta a adaugat dra¬gostea corespunzatoare a copiilor fata de parinti.
ERASM, Despre razboi si pace, II, .
• Sileste-te din rasputeri sa fii tu insuti ceea ce ai vrea sa fie copilul tau.
FR. W. FRSTER, Indrumarea
vietii pentru baietii si fetele de
la ani, p. .
• Copiii vor fi bine crescuti, daca si parintii insisi au fost bine crescuti.
GOETHE, Maxime sl reflectii.
• Numai tatal nu invidiaza talentul fiului sau.
HITOPADESA, I, .
• Un tata si o mama care nu-si educa copiii sint pentru ei dusmani.
• Virtutea sufleteasca numai atunci o vom avea, cind vom in¬vata pe copiii nostri a fi buni, nestapiniti de iutime, cind vor fi iubitori de oameni, fara de rau¬tate si binefacatori ai altora... Noi cei dintii, parintii, vom culege

PARINTI SI COPII
roadele daca crestem copii obraz¬nici, nerusinati, neascultatori si grosolani.
IOAX HRISOSTOM, Comentar la epistola catre Eleseni, omi¬lia XXI.
• Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atit ar trebui sa te indemne a le face.
N. IORGA, Cugetari, p. -
• Grija principala a parin¬tilor va fi sa ingrijeasca de sana¬tatea si vitalitatea copiilor lor,
KOMENSK.Y, Scoala materna V; IX
. Ar fi necesar ca parintii sa si obisnuiasca fiii cu toate per soanele straine care le vin in casa si in masura posibilului, sa-i puna si in legatura cu oamenii talentat si binecrescuti.
• Puteti sa va straduiti ori
cit, tinind fiului vostru cit de
multe discursuri despre politete
manierele lui vor fi asa cum va f
societatea pe care o frecventeaza
J. LOCKE, Ctteva cugetari des
pre educatie, ; r-
• Raspunderea pentru edu-catia copilului o poarta familia sau, daca vreti, parintii.
A. S. MAKART.NKO, Cartea pentru parinti, p. ,
• Parintii trebuie sa-si insu¬seasca, de timpuriu, un ton linis¬tit, masurat, delicat, dar intot¬deauna hotarit in dispozitiile luate, iar copiii de la cea mai mica virsta trebuie sa se obisnuiasca cu un astfel de ton, sa se deprinda a se supune dispozitiei primite si sa o indeplineasca cu placere.
A.S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, voi. I, p. .
• Si care lacas ar fi mai sfint decit inima parintilor, cel mai blind judecator, cel mai intim par¬tas, soarele dragostei a carui vapaie jncalzeste strafundurile cele mai intime ale nazuintelor noastre, K. MARX, Scrisoare catre ta¬tal sau, noiembrie .
• Luati seama mame si sotii! Pe cit de mare e menirea voastra, pe atit de mare trebuie sa fie grija de copiii vostri, chiar din clipa intii a pregatirilor spre viata... De la voi porneste binele si raul.

PARINTI SI COPII-PEDEAPSA
• Omule! de datoria ta de parinte, nu te scuteste si nu te poate scuti nimeni pe pamint. Alama! duiosia inimii tale n-o poate inlocui o suta si o mie de straini. Tu ai dat viata pruncu¬lui tau, tu raspunzi de sufletul lui. Tu esti cel dintii, cel mai mare si cel mai ascultat invatator al co¬piilor tai.
S. MEHEDINTI, Alta crestere.
Scoala muncii, p. ICI —G;
.
«Cel care doreste fericirea fetei sale, sa nu-i dea un barbat care nu-i place, chiar daca-i chipes.
PANCIATANTRA, III, .
• Copilul se-nvata, cind nu
se rasfata.
ANTON PANN, Nazdravaniile lui Nastratin Hogea.
• Omule, tata al copiilor tai, nu impinge forta spiritului lor la mari departari, inainte ca ei sa fi cistigat tarie prin exercitii in lumea apropiata si teme-te de severitate si de incordare.
PESTALOZZI, Texte alese, p.
.
• Un tata are doua vieti, pe a sa si pe a fiului sau.
J. RENARD, Jurnal, .
• Un parinte creste zece copii, dar zece copii nu sint in stare sa ingrijeasca un parinte.
J.P. RICHTER, Flori.
• Vedem caracterul parin¬tilor reproducindu-se in copiii lor si pildele de dragoste, de. disciplina, de munca, de stapinire de sine pe care ei le-au dat in fiece zi traind si lucrind inca atunci cind ceea ce s-a invatat pe dinafara a fost uitat de mult.
S. SMILES, Ajuta-te singur, p. .
• Greseala tatalui nu trebuie niciodata sa vatame pe fiu.
PDBLIDS SYRUS, Sentinte.
• Destul de rau e cind pa¬rintii nu stiu sa judece copiii.
A. VLAHUTA, Ginduri, p. . Vezi si: Copii si parinti, Familie.