PEDEAPSA (A pedepsi)
• Cine iubeste bine pedep¬seste bine. Qui bene ainat, bene castigat.
Proverb lal. n
• Pedeapsa cu masurii, /Ca sa nu-ti aduca ura.
• La pedeapsa cu zabava, la indurare cu graba.
• Sa pedepsesti dupa jude¬cata, dupa pravila tie data, iar nu cu minie
si fara nici o vina.
• Pe nimeni sa nu pedepsesti pentru a altuia greseala.
• Raul nu ramine nepedepsit.
Proverbe romanesti
• Cind pedepsim, daca vrem sa nu se minie cel pedepsit, trebuie
sa pedepsim mai inainte cu vorba, aratindu-i motivul.
ARISTOTEL, Pasiunile: Im-bllnzirea, p. .
• Noi sintem impotriva biciului, pentru ca durerea pe care
o pricinuieste e prea „super¬ficiala", pentru ca brutalizeaza
si dezonoreaza, pentru ca toceste sen¬timentul rusinii.
• Vom ingadui citeodata copilului insusi sa-si propuna
o pedeapsa la care se va supune de bunavoie.
FR. W. FORSTER, Scoala si caracterul, probleme morale ale vietii scolare, p.
; .
• Bucuria celui ce pedepseste! e mai rea decit vina celui ce gre-f seste.
N. IORGA, Cugetari, p. .|
• Orice pedeapsa, cind gre¬seala e cunoscuta, trebuie sa fie
nu numai medicinala, ci si exemplara.
J. JOUBERT, Cugetari, XV, XXX.
• Uneori e necesar a aplica si pedeapsa, pentru ca exemplele si povatuirile
sa fie primite cu mai multa atentie.
KOMENSKY, Scoala materna, IX.
• A-i pedepsi pe copii pentru greseli pe care nu le-au facut sau chiar
a-i pedepsi sever pentru niste greseli usoare inseamna sa pierzi cu totul
increderea lor.
LA BRUYERE. Caracterele, * XI, .
• Metoda obisnuita, expe¬ditiva si comoda pentru profesori, de a folosi
pedepsele si nuiaua, aproape singura pe care ei o cu¬nosc si chiar singura
pe care o cred posibila — este cea mai putin indicata din toate cite
se pot intrebuinta in educatie.
• Bataia si tot felul de pedepse corporale si umilitoare nu
C
sint mijloacele de disciplina ce se cuvine sa le intrebuintam in
educa¬tia copiilor din care vrem sa scoa¬tem oameni intelepti,
buni si cu initiativa... Pedepsele trebuie apli¬cate foarte rar si numai
in cazuri exceptionale, de abateri grave. J. LOCKE, Clteva cugetari des¬pre
educatie, ; .
• Pedeapsa trebuie sa fie cit se poate de individuala, cit
se poate mai pe masura unui individ.
A. S. JMAKARENIVO, Opere pedagogice alese, voi. I, p. .
• Nu uitati ca privirea moho-rita a unei mame e pentru copil si
pentru barbatul binecrescut o pedeapsa mai grea decit o mie de cuvinte
aspre si de ocari.
S. MEHEDINTI, Alta crestere. Scoala muncii, p. .
• Copilul nepedepsit, / Ra-rnine neprocopsit.
ANTON PANN, Despre nara¬vurile rele.
• N-o sa fie nici o nenorocire daca si-o lua pedeapsa mai tirziu,
dar rau o sa fie, daca luind o pedeapsa pripita, se va dovedi mai tirziu
ca e nevinovat, cum s-a si intimplat adesea.
PLUTARII, Despre minie, li.
• Nici un om cuminte nu pedepseste, cum zice Plalon, pentru o greseala,
ci spre a impie¬deca alta greseala.
Nemo prudens punil, ut ait Plato, quia peccalum est, sed ne pecetur.
SENECA, Despre ura, I, .
• Daca parintele sau edu¬catorul cauta sa indrumeze viata copilului
numai prin pedepse, in mintea lui se naste atunci confuzie intre
simtamintul de datorie si ascultare si acela de frica. Si o data formata
credinta ca numai prin pedeapsa se poate stapini vointa altora, se pune
prin aceasta baza unui caracter care lasa de dorit. Urmare este adesea un copil
rau, un parinte rau, un viciu rau, un rau cetatean.
S. SMILES, Fa-ti datoria, p. >t .
• Cine sovaie sa pedepseasca inmulteste numarul celor rai.
• A nu pedepsi greselile in¬seamna a incuraja rautatea.
PUBLIUS SYRUS, Sentinte.
Vezi si: Bataie, Disciplina, Mus¬trare.
Autor: Povesti Poezia PEDEAPSA (A pedepsi) de Povesti
|