(Politicos)
• Florii i se cere parfum si omului politete.
Proverb indian
• Ceea ce tie nu-ti place altuia nu face.
Proverb romanesc
• Politetea este cheia de aur care deschide toate portile.
• Politetea nu costa nimic.
Proverbe generale
• Politetea • sporeste mult reputatia unui om, si a avea pur¬tari
alese este ca si cum ai avea scrisori de recomandare perma¬nente.
FRANCIS BACON, Eseuri: Des¬pre politete si purtari alese.
• Politetea, curatia, drago¬stea de pamintul in care dorm
stramosii, un ideal comun fac so¬cietatea armonioasa si puternica.
DR. ALEXIS CARREL, Re¬flectii asupra purtarii omenesti, IV, -
• E nepoliticos sa intrerupi pe cineva care vorbeste, inainte
de a termina.
ERASM, Buna-cuviinta pentru copii, p. .
• in politete exista farmec si folos.
EURIPIDE, Ipolit, .
• Nu exista nici un semn exterior al politetei care sa nu cuprinda o profunda
idee morala.
GOETHE, Maxime si reflectii.
• Politetea este un articol principal al culturii, dar mai este
un fel de vrajitoare, care cucereste bunavointele.
• Politetea nu poate fi,
insa, aceeasi pentru toata lumea.
• Politetea costa putin si face mult.
• Adevarata politete este o datorie; cea afectata, mai ales cea neobisnuita,
este o sarlatanie. Ea nu e o chestiune a bunei-cu-viinte, ci un mijloc de a
pune sta-pinire pe cineva.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al intelepciunii In viata, ; .
• Daca n-ai in tine destula politete pentru toata lumea, fii mai
politicos cu inferiorii decit cu egalii, mai politicos cu egalii decit
cu superiorii. Lipsa de poli. tete fata cu egalii si cu superiorii este numai
o necuviinta, care iti poate atrage, represalii, pe cind fata cu
inferiorii este o cruzime si o lasitate, caci provoaca o durere care nu poate
riposta.
G. IBRAILEANU, Privind viafa.
• Fii politicos si amabil. Politete inseamna a saluta pe oamenii
cu care te intilnesti, iar
amabilitate intimpinarea lor cu vorbe prietenoase.
ISOCRATE, Sfaturi catre De-monicos.
• Politetea este floarea o-meniei. Cine nu este destul de politicos nu
este destul de omenos.
J. JOUBERT, Cugetari, VIII, XCIV.
• Mi se pare ca esenta polite¬tii consta in grija pe care trebuie
s-o avem ca, prin spusele si prin ma¬nierele noastre, ceilalti oameni sa
fie multumiti de noi si de ei insisi Politetea urmeaza datina si obiceiurile
mostenite. *
• Ar trebui sa ne dam oste¬neala sa cumpanim daca aceeasi minte care
ne ajuta sa obtinem progrese atit de mari in stiinta, care ne ajuta
sa gindim, sa judecam, sa vorbim si sa scriem bine ne-ar putea ajuta sa
fim si politicosi. Pentru eleganta manierelor nu trebuie sa ai cine stie ce
valoare; dar e nevoie de o mare capacitate pentru eleganta spiritului.
• Politetea spiritului consta in a gindi lucruri oneste si
deli¬cate.
LA BRUYfCRE, Caracterele, V, ; XII, .
• Buna-cuviinta este o do¬rinta de a te vedea tratat cu buna-cuviinfa
si de a fi socotit politicos.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, .
• Un caracter prietenos si politicos, ori unde l-am intilni,
nu poate decit sa placa.
• Sint oameni care, printr-un exercitiu contrariu, si-au modelat
purtarea si si-au insusit cu atita indeminare toate
acele marunte dovezi de politete si respect pe care natura sau moda le-au sta¬bilit
in societate, ineit nu par artificiale, nici studiate, ci
doar consecintele firesti ale unei firi ineintatoare si ale unei
minti bine dezvoltate.
• Politetea nu consta in felul cum se scoate palaria de pe cap sau
in modul cum se face un compliment, ci in stapinirea co¬recta
si libera a limbajului, a privirilor, a miscarilor, atitudi¬nea, tinuta
corpului, etc.
J. LOCKE. Clteva cugetari despre educatie, ; ; .
• Pentru aceia acum ne-am dedat a zice politic pre acela carele Cu sensul
de politicos.
dupa cum ia sama ca place altora asa si el sa intocmeste si sa fatarni-ceste,
minile si picioarele si toate madularele asa le rinduieste si vremile
intocmeste cit cind e vreme de lucruri mari se face om cu
sfat, cind e vreme de ris si de glume si de desfatare este glumet,
a domnilor si acelor mai mari gratie si placere o vineaza, lor se smereste
si trage la sine iubirea oamenilor, inchinaciuni si pleca¬ciuni le
face cu cei ce beau si joaca si vorbesc lucruri de nimica si el asemenea face,
cu cei cucer¬nici cucernic sa arata, tuturor toate sa face numai aceia ia
sama sa nu sa cunoasca ca esti asa.
SAMUIL MICU, Scrieri filo¬zofice: invatatura politiceasca, I, .
• Multi sint care ne arata, / Politica (politete) de prisos, / Dar
teremonia cea data/Priveste-n a lor folos.
ANTON PANN, Teremonia unui batrtn.
• Adevarata politete consta in a arata bunavointa oamenilor.
J.J. ROUSSEAU, Cugetari si maxime, voi. II, p. .
• Politetea e prudenta; prin urmare nepolitetea e prostie, fiind-
— Dictionar al bunei-cuviinte
: .
ca iti face fara nici o trebuinta si cu dinadins dusman, ceea ce este
o purtare tot asa de smintita ca si cind ti-ai pune foc casei.
• Politetea este ca fisele la jocul de carti, o moneda stiuta de falsa.
A fi zgircit cu ea dove¬deste nechibzuinta, a o risipi dove¬deste
minte Cine insa impinge politetea pina a-si jertfi interesele
reale seamana cu cel ce ar da monede de aur in loc de fise.
• Precum ceara, care din fire este si nemladioasa, se inmoaie la
caldura, asa incit primeste ori¬sice forma, tot astfel putem
prin ceva politete si amabilitate sa aducem si pe oamenii indaratnici
si rauvoitori sa fie flexibili si indatoriri. Asadar politetea este pentru
oameni ceea ce este caldura pentru ceara.
SCHOPENHAUER, Aforisme, V.
• Totdeauna prietenia, cind incepe sa slabeasca, sa sfirseasca,
recurge la o indoire a politetii ceremonioase.
SHAKESPEARE, Inliu Cezar, act. IV, se. II.
• Politetea a fost definita ca stiinta de a exprima prin semne
exterioare atentia pe care o avem pentru cineva. Este posibil insa sa
fii politicos fata de cineva, fara cu toate acestea, sa ai pentru el atentie
Adevarata politete este sincera Adevarata politete sub¬intelege
si bunatatea.
S. SMILES, Fii om de caracter, P- .
• Politetea este pentru suflet, ceea ce este gratia pentru fata.
• Politetea e icoana blinda a bunatatii si aceasta bunatate ne e
scumpa tuturor.
VOLTAIRE, Stante,
xxxvhi.
Vezi si: Buna crestere, Buna-cu-viinta, Bun-simt, Educatie, Mani¬ere, Purtare.
|