Pungu¡a cu doi bani Ion Creangå
Era odata o baba ¿i un mo¿neag. Baba avea o gaina,
¿i mo¿neagul avea un cuco¿; gaina babei se oua de
cate doua ori pe fiecare zi ¿i baba manca o muliime
de oua; iar mo¿neagului nu-i dadea nici unul. Mo¿neagul
intr-o zi i¿i perdu rabdarea ¿i zise:
- Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene.
Ia da-mi ¿i mie ni¿te oua, ca sa-mi prind pofta
macar.
- Da cum nu ! zise baba, care era foarte zgarcita. Daca ai
pofta de oua, bate ¿i tu coco¿ul tau, sa
faca oua, ¿i-i manca; ca ¿i eu a¿a am
batut gaina, ¿i iacata-o cum se oua.
Mo¿neagul, pofticios ¿i hapsan, se ia dupa gura babei
¿i, de ciuda, prinde iute ¿i degraba cuco¿ul
¿i-i da o bataie buna, zicand:
- Na ! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici
mancarea degeaba.
Cuco¿ul, cum scapa din manile mo¿neagului, fugi
de-acasa ¿i umbla pe drumuri, bezmetec. Si cum mergea
el pe-un drum, numai iata gase¿te o punguia cu
doi bani. Si cum o ga¿e¿te, o ¿i ia in
cloni ¿i se intoarna cu dansa la casa mo¿neagului.
Pe drum se intalne¿te c-o trasura cu-n boier ¿i
cu ni¿te cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama
la cuco¿, vede in cloniu-i o punguia ¿i
zice vezeteului :
- Mai ! ia da-te jos ¿i vezi ce are cuco¿ul acela
in plisc.
Vezeteul se da iute jos de pe capra trasurei ¿i, c-un feliu
de me¿te¿ug, prinde cuco¿ul ¿i luandu-i punguia
din cloni o da boierului. Boierul o ia, fara pasare,
o pune in buzunar ¿i porne¿te cu trasura inaine.
Cuco¿ul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa
trasura spuind neincetat :
Cucurigu ! boieri mari,
Daii punguia cu doi bani !
Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani,
zice vezeteului:
- Ma ! ia cuco¿ul ist obraznic ¿i-l da in fantana
ceea.
Vezeteul se da iara¿i jos de pe capra, prinde cuco¿ul
¿i-l azvarle in fantana! Cuco¿ul,
vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca ? Incepe-a
inghiii la apa; ¿i-nghite, ¿i-nghite, pana
ce-nghite toata apa din fantana. Apoi zboara de-acolo
afara ¿i iara¿i se ia in urma trasurei,
zicand:
Cucurigu ! boieri mari,
Daii punguia cu doi bani !
Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit ¿i a zis :
- Ma ! da al dracului cuco¿ i-aista ! Ei, las ca ii-ouiu
da eu iie de cheltuiala, mai crestatule ¿i pintenatule
!
Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa
ia cuco¿ul, sa-l azvarle intr-un cuptor plin cu jaratic
¿i sa puna o lespede la gura cuptorulul. Baba, canoasa
la inima, de cuvant; face cum i-a zis stapanu-sau.
Cuco¿ul, cand vede ¿i asta mare nedreptate, incepe
a varsa la apa; ¿i toarna el toata apa din fantana
pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, ¿i se racore¿te
cuptiorul; ba inca face ¿i o aparaie prin casa,
de s-au indracit de ciuda harca de la bucatarie.
Apoi da o bleanda lespezei de la gura cuptorului, iese teafar
¿i de-acolo, fuga la fereastra boierului ¿i incepe a tranti
cu ciocul in geamuri ¿i a zice :
Cucurigu ! boieri mari,
Daii punguia cu doi bani !
- Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cuco¿,
zise boierul cuprins de mierare.
Vezeteu ! Ia-l de pe capul meu ¿i-l zvarle in cireada boilor
¿-a vacilor; poate vreun buhaiu infuriat i-a veni de hac: l-a lua
in coarne, ¿i-om scapa de suparare.
Vezeteul iara¿i ia cuco¿ul ¿i-l azvarle in
cireada ! Atunci bucuria cuco¿ului! Sa-l fi vazut cum
inghiiea el toata cireada, ¿-a facut un pantece
mare, mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde
aripile in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului,
¿i iara¿i incepe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daii punguia cu doi bani !
Boierul, cand mai vede ¿i asta dandanaie; crapa
de ciuda ¿i nu ¿tia ce sa mai faca, doar va
scapa de cuco¿.
Mai sta boierul pe ganduri, pana-i vine iara¿i
in cap una.
- Am sa-l dau in haznaua cu banii; poate va inghiii
la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca
¿i-oiu scapa de dansul.
Si, cum zice, umfla cuco¿ul de o aripa ¿i-l azvarle
in haznaua cu banii; caci boierul acela, de mult banarit
ce avea, nu-i mai ¿tia numarul. Atunci cuco¿ul inghite
cu lacomie toii banii ¿i lasa toate lazile pustii.
Apoi iesa ¿i de-acolo, el ¿tie cum ¿i pe unde, se duce
la fereastra boierului ¿i iar incepe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daii punguia cu doi bani !
Acum, dupa toate cele intamplate, boierul, vazand
ca n-are ce-i mai face, i-azvarle punguia. Cuco¿ul
o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui ¿i lasa pe
boier in pace.
Atunci toate paserile din ograda boiereasca, vazand
voinicia cuco¿ului s-au luat dupa dansul, de ii se
parea ca-i o nunta, ¿i nu altaceva; iara boierul
se uita gali¿ cum se duceau paserile ¿i zise oftand:
- Duca-se ¿i cobe ¿i tot, numai bine ca am scapat
de belea, ca nici lucru curat n-a fost aici !
Cuco¿ul insa mergea ianios, iar paserile
dupa dansul, ¿i merge el cat merge, pana
ce ajunge acasa la mo¿neag, ¿i de la poarta incepe
a canta : "Cucurigu !!! Cucurigu !!!"
Mo¿neagul, cum aude glasul cuco¿ului, iesa afara cu
bucurie; ¿i cand i¿i arunca ochii spre poarta,
ce sa vada? Cuco¿ul sau era ceva de spariet!
elefantul ii se parea purice pe langa acest cuco¿;
¿-apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de paseri,
care de care mai frumoase, mai cucuiete ¿i mai boghete. Mo¿neagul,
vazand pe cuco¿ul lui a¿a de mare ¿i de greoiu,
¿i inconjurat de-atata amar de galiie, i-a deschis
poarta. Atunci cuco¿ul i-a zis:
- Stapane, a¿terne un iol aici in mojlocul ograzii.
Mo¿neagul, iute ca un prasnel, a¿terne iolul. Cuco¿ul
atunci se a¿aza pe iol, scutura puternic din aripi
¿i indata se umple ograda ¿i livada mo¿neagului,
pe langa paseri, ¿i de cirezi de vite; iara pe iol
toarna o movila de galbeni, care stralucea la soare de-ii
lua ochii ! Mo¿neagul, vazand aceste mari bogaiii,
nu ¿tia ce sa faca de bucurie, sarutand mereu
cuco¿ul ¿i dezmerdandu-l.
Atunci, iaca ¿i baba vinea nu ¿tiu de unde; ¿i, cand
a vazut ea unele ca aceste, numa-i sclipeau rautacioasei ochii
in cap ¿i plesnea de ciuda.
- Mo¿nege, zise ea ru¿inata, da-mi ¿i mie ni¿te
galbeni !
- Ba pune-ii pofta-n cuiu, mai baba ! Cand ii-am
cerut oua, ¿tii ce mi-ai raspuns! Bate acum ¿i tu
gaina, sa-ii aduca galbeni; c-a¿a am batut
¿i eu cuco¿ul, ¿tii tu din a cui pricina... ¿i
iaca ce mi-a adus !
Atunci baba se duce in poiaia, gabuie¿te gaina,
o apuca de coada ¿i o ia la bataie, de-ii venea
sa-i plangi de mila ! Biata gaina, cum scapa
din mainile babei, fuge pe drumuri.
Si cum mergea pe drum, gase¿te ¿i ea o margica
s-o inghite. Apoi rapede se intoarce acasa la baba
¿i incepe de pe poarta: "Cot, cot, cotcodac !"
Baba iesa cu bucurie inaintea gainei. Gaina sare peste
poarta, trece iute pe langa baba ¿i se pune pe
cuibariu; ¿i, dupa vreun ceas de ¿edere, sare de pe cuibariu
cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, sa vada ce i-a facut
gaina!... Si cand se uita in cuibariu, ce sa
vada ? Gaina se ouase o margica. Baba, cand vede ca
¿-a batut joc de dansa, o prinde ¿-o bate, pan-o
omoara in bataie ! Si a¿a, baba cea zgarcita
¿i nebuna a ramas de tot saraca, lipita
pamantului. De-acu a mai manca ¿i rabdari
prajite in loc de oua; ca bine ¿i-a facut
ras de gaina ¿i-a ucis-o fara sa-i
fie vinovata cu nemica, sarmana !
Mo¿neagul insa era foarte bogat; el ¿i-a facut
case mari ¿i gradini frumoase ¿i traia foarte bine;
pe baba, de mila, a pus-o gainariia, iar
pe cuco¿ il purta in toate pariile dupa
dansul, cu salba de aur la gat ¿i incaliat
cu ciubotele galbene ¿i cu pinteni la calcaie, de ii
se parea ca-i un irod de cei frumo¿i, iara nu cuco¿
de facut bor¿.
Autor: Povesti Poezia Pungu¡a cu doi bani Ion Creangå de Povesti
|