RAPITORUL
aDupa Ka=cei de I. Hemni eri
Un oarecare rapitor foarte se inavu ise,
Si cu juram`nt la to i far-a-l intreba spunea,
Si sufletul i=i punea,
Ca el acea avu ie nu ca doar o gramadise,
Dezbrac`nd pe cineva fa i=, sau ca o furase...
Ce ca din cer ii picase,
Si ca el nu avea frica
Cineva sa-l obliceasca c-au umblat cu oca mica,
Adica ca pe cineva au in=elat;
Deci socotea cu ce chip sa mul umeasca
Domnului de comoara ce i-au dat,
Sau ca poate el, sarmanul, g`ndea sa se pocaiasca.
In sf`r=it, el hotara=te pentru saraci sa zideasca
O casa mare in care sa-i adaposteasca
Si sa-i hraneasca.
Deci rapitorul incepe casa =i mai o gate=te,
Si plimb`ndu-se printr-insa, insu=i cu sine graie=te:
?ata fapta minunata ce =i Domnului ii place,
Care de acum cu mine trebuie sa se impace
De c`te pozne am facut.
Iar saracii pentru mine vor conteni a se pl`nge
Si a mai zice
Ca eu s`ngele le-am supt.
Caci ei in aceasta casa vor trai mai mul umi i
Dec`t in casele lor, pe care eu le-am luat,
Si mult mai bine hrani i,
D`ndu-le lor de m`ncat
Bucate boiere=ti,
Iar nu arane=ti...”
Atunci un om oarecare, ce pe acolo trecea,
L-au auzit ce zicea
Si i-au raspuns:
?devarat, mul i saraci aici sa gramade=ti po i,
Dar nu =tiu de vor incapea to i
Pe c` i ai jacuit
Si pe c` i ai calicit,
Din a carora avere ai zidit aceasta casa
Frumoasa,
Ba inca te =i fale=ti ca le dai degeaba masa .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Si eu zic ca vai de-aceia ce pe saraci miluiesc
Cu banii ce de la al ii cu nedreptate rapesc.
Autor: Povesti Poezia RAPITORUL de Povesti
|