RAUTATE (Rau)

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

• Rautatea este un leu care incepe prin a sari mai intii asu¬pra stapinului sau.
Proverb din Africa neagra
• De omul rau sa fugi.
• De omul rau si diavolul
se fereste.
Proverbe albaneze
• Sa te feresti de omul rau din casa.
• Rau faci, rau. gasesti.
• Omului rau da-i camasa si fugi.
• De oameni rai fugi ca dra¬cul de tamiie.
• Nu face rau si nu te va vorbi nimeni de rau.
• Pe omul rau nici dracul nu-l vrea.
• Omul rau e ca un car¬bune, daca nu te arde, te-negres-te.
• Rau semeni, rau seceri.
• Nici din talpa fund de bu¬te / Nici din rau om de frunte.
• Nici un rau mai rau de¬cit sa invinovatesti pe cel fara prihana.
• Sa nu te bucuri do raul altuia.
• Cele mai multe rele din nestiinta izvorasc.

KAtlAIK
• Cel mai mare rau, nu cind omul napastuieste, ci cind nu se osindeste, cel ce napastuieste.
• Omul, naravul cel rau, de la cei rai l-a dobindit, de aceea sa te feresti de a lor tovarasie.
• Cind cei rai nu sint pe¬depsiti, cei buni sint napastuiti.
• Rau si cumplit om te soco¬testi, cind poti face un bine si nu numai ca nu-l faci, dar nici pe al¬tul nu-l lasi sa-l faca.
• De om rau sa te feresti ca de un ciine turbat.
• Rautatea s-o departam, nu pe om sa-l lepadam.
• Raul lesne il face omul, dar binele anevoie.
• Eu il intreb de sanatate si el imi da cu ghioaca in spate.
• Pe cine nu-l lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
Provebe romanest
«Ca raul a se face iaste les¬ne, iar a se desface iaste cu ne¬voie.
ANTIM IVIREANDL, Predici: Raspunsul ce am dat a doa oara.
• Rautatea si capriciile fac parte dintre lipsurile cele mai cos¬tisitoare.
BRUNEI;, citat de S. Smiles In Fii om de caracter, p. .
• Raii de la acele rele iau pilda, pentru ca mai curind sa se strice si sa se piarza.
STOLNICUL C. CANTACUZr-
NO, Istoriia Tarii Rumanesti,
p. .
• Raul este sinonim cu e-goismul, rautatea cu slutenia.
DR. ALEXIS CARREL, Omul fiinta necunoscuta, IV, III.
• Rautatea intuneca spiri¬tul, intocmai ca norii lumina.
V. CONTA, Opere complete, p. .
• E suparator cind te iei dupa cei rai si nu vrei sa auzi de cei buni.
• Fata de cei rai trebuie sa fim cu ochii in patru, pentru ca sa nu ne prinda intr-un moment de slabiciune.
• Convietuirea indelungata cu cei rai sporeste inclinarea spre rau.
DEMOCRIT, Fragmente, ; ; .
• Sa nu faci rau vreodata in viata nimanui.
Sa nu faci rau — ca nu e bine. Nici celor mai firavi ca tine.
FEDRU, Fabule, I, ; apen¬dice, .
• Viata omului nu e decit un razboi in contra rautatii omu¬lui.
• Rautatea sta la pinda, trebuie mult mestesug pentru a o amagi.
• Fugi de rele, cruta-ti mih-nirile e o intelepciune binefaca¬toare.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al intelepciunii In viata, , , .
• Adesea cei rai se tra¬deaza singuri.
GRESSET, Mincinosul, III, V.
• Raul care ne iese din gura adesea ne cade in sin.
GEORGE HERBERT, citat de
S. Smiles, In Fii om de caracter,
p. .
• Omul, vrind altuia rau sa faca, isi face lui insusi.
• Sfatul cel rau mai rau pentru acela ce-l pune la cale.
HESIOD, Munci si zile, . i
• E cuminte ca raul sa-l inlaturi, binele in veci cautind.
HORATIU, Satire, I, IV.
• Un om rau e cel care are totdeauna sufletul uriui minios fara sa aiba nevoie, fara sa poata uneori sa se minie.
• Rautatea mesteca pe dus¬man si se mistuie tot pe dinsa.
N. IORGA, Cugetari, p. ; .
• Celui care se indirjeste in ce e rau, ca si in ce este neadevarat, ii lipseste judecata si patrunderea; zadarnic cauti sa-l indrepti prin trasaturi satirice, care il arata ce¬lorlalti si in care el insusi nu se recunoaste.
LA BRUYERE, Caracterele, XI, .
# Numim „rau" ceea ce este in stare de a ne produce sau mari vreo durere ori de a ne micsora vreo placere.
J. LOCKE, Eseu asupra inte¬lectului omenesc, cartea a Ii-a, cap. XX, .
• Si binele si raul sta in puterea noastra.
MARC AURELIU, Catre sine Insusi, VII, .

KAUTATE-RAZBUIVARE
• Si de umbra raului te fe¬reste.
SAMUIL MICU, Scrieri filozo¬fice: invatatura politiceasca III, .
• Raul ce si-l face omul sin¬gur nimeni altul n-ar putea sa i-l faca.
ANTON PANN, Despre iuteala si mlnie iarasi.
• Nu te lasa biruit de rau, ci biruieste raul cu binele,
PAVEL DIN TARS, Romani, , .
t Nu este nici o deosebire intre a savirsi un rau si a pricinui cuiva o nedreptate... Nici cu ne¬dreptate nu trebuie sa raspundem, nici cu rau, nici unui om, oricit am fi fost nedreptatiti de dinsul.
PLAT O N, Kriton, d.
• Este ceva diavolesc sa te bucuri de raul intimplat altuia. Nu este semn mai sigur al unui suflet rau si al unei adinci nedem-nitati morale, decit un sentiment de bucurie la vederea nenorocirii altuia. Ocoleste intotdeauna pe acela la care vei vedea un aseme¬nea semn.
• Rautatea noastra devine inca si mai vadita in izbucnirea
unei nunii subite in care ura, multa vreme stapinita si ascunsa, se ri¬dica si izbucneste deodata, ca iar¬ba de pusca cind iese din teava.
SCHOPENIIAUER, Viata, amorul, moartea, p. ; .
• Nu exista om care sa n-ai¬ba destula putere ca sa-ti faca rau.
SENECA, Scrisori catre Luci-lius, C. VI.
• Iubirea de bani, si nu ba¬nii insisi, este radacina raului; aceasta iubire stringe si usuca su¬fletul, inchizindu-l la orice aspi¬ratie si la orice actiune generoa¬sa.
S. SMILES, Ajuta-te singur, p. .
«Cel ce umbla dupa drep¬tate ajunge la viata, iar cel ce fu¬ge dupa rau la moarte.
SOLOMON, Proverbe, II, .
• Rautatea, pentru a se face si mai rea, ia masca buna¬tatii.
• Cine vrea sa faca rau ga¬seste totdeauna motiv.
• Trebuie sa numim rau pe cel care nu este bun decit in intere¬sul sau.
• Cine se amesteca de buna voie cu cei rai este ca el.
PUBLIUS SYRDS, Sentinte.
• E mai usor sa faci un om rau dintr-un om cinstit, decit un om cinstit dintr-un om rau
TEOGNIS, Poeme elegiace ;
• Despre cele rele sa se fe reasca si sa se socoteasca, iar des pre cele bune sa urmeze si sa in. vete si sa se direpteze.
GRIGORE URECHE VOR¬NICUL si SIMION DASCA¬LUL, Letopisetul Tarii Moldo vei, Prefata.
• Mai bine sa indelungi raul pina a doua zi decit binele.
VARLAAM, Cazania, II, .
• Cei rai sint totdeauna sur¬prinsi cind gasesc dibacie la cei buni.
VAUVENARGUES, Reflectii si maxime.
• Nu fi amarnic, rauvoi¬tor, circotas, prost dispus, cusur¬giu, meschin, nazuros si mizan¬trop, mereu scirbit, pus pe gil-ceava, vesnic nemultumit, nu cau¬ta neincetat nod in papura si pete-
in soare, nu fi plin de fiere, piz¬muitor si banuitor, uricios si po-somorit.
TUDORVIANU, Jurnal, p. Vezi si: Dusmanie, Vrajmas, Za¬vistie.