• Nu te rusina de cel ce nu stie de rusine.
• Rusinea e mai dureroasa
ca sabia.
Proverbe albaneze
*
• Cui ii este rusine sa ma-aince ii este rusina sa traiasca.
Proverb francez
• Cind mindria merge ina¬inte, rusinea dupa ea se
tine.
G • Maret ca paunul cind isi umfla coada, iar cind la
picioare se uita, de rusine se topeste ca ceara de foc.
• Nebunul nu stie de rusine.
• Fereste-te de fapte de ru¬sine.
• Fapta face rusinea, iar nu pedeapsa.
• Rusinea roade osul.
• Omul fara rusine, rusinea oamenilor.
• Cel ce nu se rusineaza, ace¬la nu se mai indrepteaza.
• Mi-e rusine de nerusinarea ta.
Proverbe romanesti
• Rusinea are doi dusmani: dragostea si boala.
Proverb spaniol
• Rusinea este in ochi.
ARISTOTEL, Retorica, II, VI, .
• Rusinea se poate defini o intristare si tulburare pentru cele
rele, care parca aduc dezonoare,
si aceste rele pot fi sau prezente, sau trecute, sau viitoare. Iar neru¬sinarea
este o nepasare si indife¬renta pentru aceste lucruri.
ARISTOTEL, Pasiunile: Ru¬sinea, p. .
• Definim rusinea ca teama de ocara, si ea se manifesta ase¬manator
ca teama de ceva% grozav: cine se rusineaza roseste.
ARISTOTEL, Etica nicoma-hica, IV, XV, b.
• Barbatul cinstit si plin de bine / Se teme de rusine.
G. COSBUC, Antologia sans-scrita, XLVII.
• Multi din cei ce fac faptele cele mai rusinoase, se ostenesc cu vorbele
cele frumoase.
• Deprinde-te sa te rusi¬nezi de tine insuti mai mult decit
de altii.
DEMOCRIT, Fragmente,, ; .
• A te ocupa de rusinile al¬tora este semn ca tu insuti nu mai
ai reputatie nepatata.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al Intelepciunii In viata, .
• Nerusinatul nu simte ni- I-mic nici atunci cind altora li-e ru¬sine
ca-l mai vad. ;
N. IORGA, Cugetari, p. . f
• Ceea ce e rusinos de facut socoteste ca nu e frumos de vor¬bit.
ISOCRATE, Sfaturi catre De¬mon icos.
• Frumusetea si rusinea rar merg impreuna.
JUVENAL, Satire, X, .
• Oricare ar fi rusinea pe care am meritat-o, e aproape intot¬deauna
in puterea noastra sa ne restabilim reputatia.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, .
• Onoarea si rusinea sint imboldurile ce stimuleaza mintea mai mult
decit orice de indata ce copilul le poate simti.
• Numai rusinea sincera si teama de neplaceri sint adevara¬tele
mijloace de constringere.
«Rusinea de a fi facut un lucru reprobabil si de a fi meritat pedeapsa,
iata singura disciplina care tine de virtute.
J. LOCKB, Clteva cugetari despre educatie, ; ; .
• Nu e nici o rusine mai mare decit sa te arati tradator prieteniei.
LUCIAN DIN SAMOSATA, Dialoguri si conferinte, p. .
• Rusinea si sfiala ca o foar¬te mare frumuseta a prieteniei nu trebuie
a o lepada din prietenie.
SAMUIL MICU, Scrieri filo¬zofice: invatatura politiceasca, IV, .
• Fapta prin care se atrage rusine sa nu fie savirsita.
PANCIATANTRA, II, .
• Rusinea nu se invata, este inascuta.
PUBLIUS SYRUS, Sentinte.
• Mai bine sa mori cu cinste, decit sa traiesti cu rusine.
Honesta mors turpi vita potior.
TACIT, Viata si caracterul lui I. Agricola, XXXIII. Vezi si: Ridicol.
