(A uri)
• Ura este oarba.
Proverb german
• Nu se uraste omul, ci
viciul.
Proverb italian
• Gura aduce ura.
• Sa urasti greselile, nu pe cel ce a gresit.
• Uriciunea catre altul nu te lasa in odihna, ca-ti aduce in
minte pururea pe cel ce-l urasti.
• Uriciunea in veci vraj¬ba intre oameni aduce.
Proverbe romanesti
• Oricine uraste pe hot si pe calomniator.
ARISTOTEL, Pasiunile: Iu¬birea, p. .
• Brutalitatea da nastere la ura.
FRANCIS EACON, Eseuri: Despre demnitati.
• Cind urasti pe cineva in-treaba-le daca are vr-un inteles,
cind iubesti insa pe cineva nu te intreba daca are vr-un inteles.
LUCIAN BLAGA, Pietre pen tru templul meu, p. .
• Ura este o minie inraita.
CICERO, Tusculanele, IV, IX, .
• Exista o casa atit de trai¬nica, un stat atit de tare,
care sa nu poata fi rasturnat de jos in sus prin ura si neintelegere?
CICERO, Despre prietenie, VI,
• De dragostea railor si de ura oamenilor buni, sa fugi.
EPICTET, Manual, .
• Ura este o nemultumire ac¬tiva. Invidia este o nemultumire pasiva.
Nu trebuie, deci, sa ne mi¬ram ca invidia se schimba asa de usor in
ura.
GOETIIE, Maxime si reflectii.
• Cind ura s-a cuibarit in om e tot asa de greu de scuturat
ca si numele rau.
BAL TAS AR GRACIAN, Ora¬colul manual al intelepciunii In viata, !).
• Urile sint uneori numai mi-nii zacule.
• Dupa razbunare, ura trece la celalalt.
N. IORGA, Cugetari, p. ; .
• Uraste pe lingusitori ca pe niste inselatori, caci si unii si altii,
daca te increzi in ei vor abuza de increderea ta.
• Ura tuturor nu se indreap¬ta atit asupra celor pacatosi
cit asupra celor ce pretind ca sint oameni de treaba, dar care nu
se deosebesc de ceilalti.
ISOCRATE, Sfaturi catre De-monicos.
• A uri, numai, e o mons¬truozitate.
PANAIT ISTRATI, Trecut si viitor, p. .
• Egoismul si ura au patrie, fraternitatea nu.
LAMARTINE, Poezii diverse
• Raul pe care-l facem nu ne atrage atila prigoana si ura, cit
ne atrag bunele noastre insu¬siri.
• Cind ura noastra este prea puternica, ea ne aseaza mai pre¬jos
de cei pe care ii urim.
LA ROCIIEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, ; .
URA-VECIN
VECIN-VESELIE
• Se atrage ura facind bine ca si facind rau.
N. MACHIAVELLI, Principe¬le, XIX-
• O inima mare dispretuieste si uita, dar miselul se complace in
ura.
A. MANZONI, Contele de Car-magnola, act. I, se. V.
• Ura e un venin care sla¬beste si ucide mai intii pe
cel care uraste — fie ca e vorba de un om, fie ca patima s-ar intinde
asupra unui neam intreg.
S. MEHEDINTI, Alta crestere. Scoala muncii, p. -ii.
«Cei prosti urasc pe cei inva¬tati, cei saraci pe cei bogati,
cei rai pe cei evlaviosi, femeile stri¬cate pe cele cinstite.
PANCIATANTKA, I, .
• Excesul severitatii pro¬duce ura.
SAADI, Gradina trandafirilor, VIII (Maxime).
• Ura, minia, rautatea, sal¬baticia ii impinge pe
oameni la nedreptate, la cruzimi, la cele mai neomenoase razbunari.
I. SLAVICI, Scrisori adresate unui om tinar, IV.
|