VESELIE (Vesel, a înveseli)

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

• Inima cind se inveseleste, fata infloreste.
• Vesel sa graiesti cu oricine te intilnesti, ca sa dobindesti dra¬goste de la toti.
• Vesel sa te arati, si cind patimesti, ca nimeni sa-ti cunoas¬ca rana ce patimesti.
• Nici prea vesel, nici prea trist, ci pururea potrivit.

S • T mar cu tinar si batrin cu batrin, mai bine se veselesc.
• Fata sa-ti fie totdeauna ve¬sela, ca cea posomorita din frumos urit te arata.
• Cu cel intelept sa te vese¬lesti, iar de cel nebun mult sa te feresti.
• Precum apa inima ti-o in¬veseleste, asa si invatatura min¬tea ti-o inveseleste.
Proverbe romanesti
• Cine recunoaste dreptatea veseliei? Suflete triste. Acestia stiu ca veselia este elan si vigoare, ca de obicei este bunatatea ascunsa, si, chiar daca este un efect al tem¬peramentului, e o binefacere.
AMIEL, Jurnal intim.
• Evita bucuriile si veseliile prea mari.
FRANCIS BACON, Eseuri: Despre Ingrijirea sanatatii.
• Acela care va merge vesel la munca si suferinta lui, numai acestuia ogorul timpului ii va de roade.
TH. CARLYLE, Munca, sin¬ceritate, tacere, XXIII.
• Rostul petrecerii esle in-veselirea impreuna cu coi adunati la un loc.
CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, , .
• De drumetul care cinta sa nu te temi.
ION CREANGA, Ivan Turbin¬ca.
"» Omul nobil este impins totdeauna catre lucruri drepte si legale; de aceea este vesel, ziua si noaptea, puternic si fara griji.
• Supremul bine pentru om este o viata cit m„. vesela si cit mai lipsita de tristete. Lucrul acesta este cu putinta numai atunci cind nu-si fixeaza placerile in lucruri trecatoare.
DEMOCRIT, Fragmente, ; .
• Ferice de cine nu suspina dupa ce n-are si se veseleste cu ce are.
EPICTET, Fragmente, .
• A fi vesel cu masura este un adevarat dar si niciodata un cusur. Un graunte de buna dispo¬zitie sareaza totul.
BALTASAR GRACIAN, Ora¬colul manual al Intelepciunii In viata, .

• Veselia omului este ca mirosul florilor; ea nu se inalta din suflete vestede.
N. IORGA, Cugetari, p. .
• Fata asa sa-ti fie cum se cade omului de cinste si de omenie sa nu fie trista, ca cum ai tot plinge, nici iara sa fie, ca cum ai tot ride, ci in cele grele sa fie grea si in cele glumete sa fie vesela.
SAMUIL MICU, Scrieri filozo¬fice: Invatatura politiceasca, VI, .
• Undeva cind se aduna / La chefuri, la voie buna/ Trebuie sa se vorbeasca / Care pe om sa-l veseleasca Iar nu care sa-l mihneas-ca / Si spre jale sa-l porneasca.
ANTON PANNJIristoitie, VII.
• Izvorul cel mai direct al fericirii este o fire vesela; aceasta calitate isi gaseste numaidecit ras¬plata in ea insasi.
• Omul vesel, putin importa daca este tinar sau batrin, drept ori cocosat, sarac ori bogat: o fericit.
SCHOPENHAUER, Viata, amorul, moartea, p. ; .
• Sa cautam mai inlii a pas¬tra acea deplina sanatate, a carei floare este veselia.
• Sa primim veselia cu bra¬tele deschise oricind se iveste, caci nu vine niciodata la vreme ne¬potrivita.
SCHOPENHAUER, Aforisme, II.
• Cit de mare bine este cind poti gasi o inima pregatita, careia sa-i incredintezi in liniste toate tainele tale... a carei veselie sa-ti imprastie mihnirea.
SNECA, Linistea sufleteasca, VII.
• Omul vesel isi creeaza o lume vesela, iar cel intunecat o lume intunecata.
• Veselia este ogorul cel mai bun pentru propasirea bunatatii si virtutii. Ea iti lumineaza inima si-ti fortifica spiritul, este tovarasa dragostei, doica rabdarii si mama intelepciunii; este cel mai bun mijloc de fortificare morala si spirituala.
• Veselia valoreaza tot atit cit si linistea, caci da posibilitatea sufletului sa-si recapete fortele.
S. SMILES, Fii om de caracter, p. ; ; .
Vezi si: Ris, Voiosie.