Vulpita si tigrul poveste chinezeasca
Intr-o zi Vulpita se juca singura prin padure cand deodata un tigru a sarit
dupa un copac.
"Mmmm," a spus tigrul. "Am sa te mananc!"
Vulpita era speriata, dar si-a pastrat calmul. Repede si-a construit un plan
in gand.
"Imi pare rau, domnule Tigru, dar nu ma poti manca," i-a spus ea.
"Si de ce nu?" a intrebat surprins tigrul.
"Pentru ca sant foarte importanta," a spus Vulpita. "De fapt,
sant regele acestei paduri. Toate animalele sant asa de inspaimantate de mine,
incat fug din calea mea cand ma plimb."
Tigrul era suspicios. "Cum pot stii ca-mi spui adevarul?" intreba
el.
"Foarte usor," a raspuns Vulpita. "Mergi in spatele meu in timp
ce ma plimb prin padure. Si ai sa vezi cu ochii tai ce importanta sant."
Si Vulpita a plecat cu tigrul mergand in spatele ei.
Curand au ajuns aproape de un cerb ce se juca in jurul copacilor. Cand cerbul
a vazut Vulpita, nu i-a acordat nici o atentie. Dar cand a vazut tigrul, a fugit
in tufisuri exact cum banuia Vulpita ca va face.
"Ai vazut?" a intrebat Vulpita. "Cerbul acela se teme rau de
mine."
Mai apoi, Vulpita si tigrul au ajuns aproape de un lup aflat la gura vizuinii
sale. Din nou, lupul nu a acordat nici o atentie Vulpitei. Dar cand a vazut
tigrul ce mergea in spatele ei, a sarit si a alergat in vizuina sa se ascunda.
"Ai vazut?" a spus Vulpita. "Chiar si acel lup se teme de mine."
Vulpea si tigrul si-au continuat drumul prin padure. In scurt timp au ajuns
la marginea unui rau unde ursul pescuia. In mod obisnuit ursul nu se teme de
nimeni. Abia daca a zarit-o pe Vulpita. Dar cand l-a vazut pe tigru, a sarit
in apa si a inotat repede cat mai departe.
"Acum ma crezi?" a intrebat vulpita.
Tigrul era complet pacalit. Si-a plecat capul si a spus, "Iarta-ma, Vulpito.
Habar nu aveam ca esti asa de importanta. De acum inainte nu am sa te mai supar
niciodata."
Asa ca Vulpita s-a intors sa se joace in padure, tare fericita ca i-a venit
in minte o asemenea pacaleala.
Autor: Povesti
Poezia Vulpita si tigrul poveste chinezeasca de Povesti
|
