VULTURUL SI VULPEA
Vulturul si vulpea, imprietinindu-se, au randuit ca sa sada in
apropiere, intarind prietesugul cu obiceiul. Drept aceea vulturul
intr-un arbore inalt si-a facut cuibul, iar vulpea intr-un tufis
din
apropiere si-a scos puii. Odata vulpea plecand dupa vanat, iar
vulturul lipsindu-i bucatele, zbura in tufis si, rapind puii vulpii, i-a
mancat, facand parte din ei si puilor sai din cuib. Intorcandu-se
vulpea si cunoscand fapta vulturului, nu atat s-a intristat
pentru
omorarea puilor sai, cat mai ales pentru ca nu-si putea razbuna
pe vultur, caci ea fiind fiara alergatoare pe pamant, nu se putea
alunga dupa paseri. Deci departe stand, cum fac toti cei ce nu pot
altfel, blastama pe vrajmasul ei. Iar nu dupa multa vreme, oarecine
prinzand in camp o capra si junghiind-o, o puse sa se friga.
Din
intamplare zburand pe acolo si vulturul prietinul vulpii, a
insfacat
o bucata de carne ce avea lipiti pe dansa carbuni aprinsi si a dus-o
in cuib, si sufland atunci tare vantul, s-a aprins cuibul ;
iar puii
vulturului neputand inca sa zboare, parliti, au cazut pe pamant.
Atunci vulpea alerga la ei si inaintea vulturului i-a mancat pe toti.
Invatatura: Cei ce cu viclenia strica prietesugul, macar ca cel
caruia i s-a facut strambatate nu poate sa-si razbune, insa de
pedeapsa lui Dumnezeu nu vor scapa.
Autor: Povesti
Poezia VULTURUL SI VULPEA de Povesti
|
