E MULT DE-ATUNCI...
E mult de-atunci... e mult, nepoate,
+i ca prin vis le vad pe toate...
Hei! sa te miri, sa te cutremuri
De c`te-au fost nainte vremuri...
+i-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie in ara...
Zavera... ciuma... jaf =i para!
S-au prapadit ai mei cu to ii,
+i tot ce-aveam pradara ho ii
+i turcul stap`nea in ara...
Cum am scapat =i eu cu zile
Nici a= putea sa- i spun, copile...
Pesemne pronia cereasca,
Voind ca sa ma pedepseasca,
Mi-a daruit pedeapsa-n zile...
Ca, uite, vremurile-acele
De-au fost amarnice =i grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun =i c`ntece frumoase
Erau pe vremurile-acele...
Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbara, toate!
Din c`ntece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin in lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!...
Autor: Stefan Octavian Iosif
Poezia E MULT DE-ATUNCI... de Stefan Octavian Iosif
|
