ICOANE DIN CARPATI

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

(Fragmente)

I
Un =uier lung gem osii ferecate
Un strigat viu nebun de libertate!
Pe ro i uruitoare
Vagoanele urnite
Aluneca u=oare
Mai iute, mai grabite,
Dar inima-mi nebuna
Mai iute-ar vrea sa mearga,
Si bate-n piept, sa-l sparga,
Sa zboare-n lumea larga
De-at`ta voie buna!
Griji amar`te, zbuciumari de=arte,
Va las de-acum!
Va las cu bine! La o parte!
Voi n-ave i ce-mi cata la drum!
Pieri i, intunecate duhuri!
Sunt liber ca cioc`rlia-n vazduhuri!
Imi flutura parul in v`nt,
Si c`nt,
Ma cheama-n zare mun ii, mun ii mei!
Ce dor, ce dor ad`nc mi-era de ei!
Ce dor i-a fost poetului
De freamatul bradetului,
De murmurul izvorului,

De fluierul pastorului,
De glasul pasarelelor
Si de vecinul stelelor
De v`rful Caraimanului,
Ce dor, ce dor i-a fost sarmanului!...
II
Sta Caraimanu-nnegurat
Mo=neag in veci cu fruntea sus;
Slavitul zilei imparat
Incet se lasa spre apus.
Si cum se uita la mo=neag,
Se mai opre=te-o clipa-n loc:
I-azv`rle cu un z`mbet drag
Pe frunte-un diadem de foc.
Iar dupa culmi doi noura=i,
Urc`nd tiptil, in zare, sus,
R`d rasfa a i =i dragala=i,
Privind idila din apus.
III
F`nu-i str`ns, =i de pe lunca
Oamenii spre casa vin.
Lacrima de-argint, sc`nteie
Steaua serii in senin.

Vaile-alburesc in zare,
Satul se-nvele=te-n fum.
Cel din urma car rascoala
Colbul adormit pe drum.
Dulce =i incet se-ntinde
Tihna pe pam`nt =i-n cer...
Sus pe deal rasare luna,
Melancolicul strajer.
IV
Din culmea V`rfului-cu-Dor
Ma uit in zari senine
Si iar m-apuca aprig dor,
Odorul meu, de tine.
Departe, peste mun i =i vai,
E casa ta cea mica...
Sunt du=i in sat parin ii tai,
Si-n prag stai singurica...
Ca nu-s un vultur... sa ma salt
Din plaiurile-aceste,
Si ca un fulger din inalt
Sa cad fara de veste,
Si sa te iau cu mine, sus,
Si sa te duc la mine,
Departe, unde lacrimi nu-s,
In zari in veci senine.

V
Este ceasul c`nd truditul
Muncitor voios arunca
La o parte grija zilei
Si uneltele de munca,
S-au intors de la pa=une
Lini=titele cirezi,
Umbre cresc pe nesim ite
Prin gradini =i prin livezi.
Dar un zvon de mii de glasuri
Umple zarea fara veste:
Craiul zilei, st`nd s-apuna,
A incremenit pe creste.
Vaile rasuna toate,
Dealurile viu raspund
Si vijelios se-nal a
Pulberea departe-n fund.
Suna dealul, valea suna,
Sta vazduhul sa se sparga
De talangi nenumarate
Ce izbesc in bolta larga,
Caci coboara de la munte
Oile, =i curg puhoi,
Cu un greu potop de cea a
Inainte =i-napoi...
Un berbec cu coarne-ntoarse,
Tacticos =i prea cuminte,
Dupa g`t c-un clopot mare,

Merge singur inainte.
Pe la margine dulaii;
Urecheatul, la mijloc,
Cu desagii grei in spate,
Anevoie-=i face loc.
Iar prin pulberea de aur
Tocma-n capul celalalt
Cre=te umbra-ntunecata
A ciobanului inalt:
Cu caciula intr-o parte,
El pa=e=te plin de fala,
Seara purpurie-i schimba
Zeghea-n manta triumfala...
VI
DOINA
Se t`nguiesc
Talangi pe cai,
Si neguri cresc
Din negre vai,
Plutind pe mun i...
La fagadau,
La Vadul-Rau,
Sus, la rascruci,
Vin trei haiduci
Pe cai marun i...

Graiesc incet...
Un scurt popas
Si spre bradet
Pornesc la pas
Cei trei calari...
Sus, peste plai,
Tacutul crai
Al nop ii reci,
Umbrind poteci,
Se-nal a-n zari...
Si neguri cresc,
S-anina-n crangi;
Se t`nguiesc
Si pl`ng talangi
Pe cai pustii...
Se duc uita i
Cei trei f`rta i,
Salt`nd in =a,
Plutind a=a,
Ca trei stafii...
Dar c`nd ajung
La cotituri,
Un chiot lung
Din mii de guri
Dar`ma st`nci...
Haiducii mei
Doinesc to i trei:
Si clocotesc,
Si hohotesc
Paduri ad`nci...

VIII

CU FRUNTEA-N MANA ALBA...
Cu fruntea-n m`na alba rezemata,
C`nta frumoasa fata la fereastra,
C`nta de dor,
Si glasu-i dulce =i tremurator
Se inal a in lini=tea albastra
A luminoasei nop i de vara...
Caci era noapte-ad`nca, alba, clara
Si trist c`nta copila, fermecata
De lini=te =i de singuratate...
Si singura se asculta c`nt`nd,
Si nu sf`r=ea un c`ntec jumatate,
Ca altul ii venea mereu in g`nd.
Si nu =tia nici ea de unde vin
Aceste triste c`ntece uitate...
C`nta de dor =i chin,
De lacrimi tainuite in tacere,
De zile de zbucium =i nop i de veghere,
Si de chemari, de patimi neinvinse
In deznadejdea bra elor intinse,
De ani pustii de lunga a=teptare,
De zilnice-amagiri,
Si hohote de pl`ns la de=teptare...
Incremenise brazii ascult`nd
In lini=te... pe uli i nici un pas...
Doar Prahova cea fara de popas
Curgea in vale,
Amestec`nd in al copilei glas
Tot murmuru-necat al apelor sale...

IX
Jos, intre care,
Vitele rumega;
In departare
Vaile fumega.
Dorm muncitorii
Pe l`nga focuri:
Apele morii
Murmura-n scocuri.
Scapara stelele...
Ceasul in care
Dan uie ielele
L`nga izvoare...
Sprintene, vesele
Peste coline
Joaca miresele
Apelor line.
XI
Fantastic norii se-nve=m`nta,
Strapun=i de suli i lungi de aur
Si ca-ntr-un lac de s`nge cre=te
Intreaga zare-nspre coclaur.
Semn de razboi!... Un glas de bucium
Din vai ma face sa ma speriu...
Visam, Austrie, ca-n flacari
Se darma vechiul tau imperiu...