MI-E DOR DE-UN VIS...
Mi-e dor de-un vis a=a curat
Si alb ca albul de hermina,
Sa r`d ca florile-n lumina,
Sa uit ca ros e de vermina
Copacul vie ii scuturat...
Mi-e dor de tine, cea de ieri,
Si iar visez ca sunt cu tine...
Si-at`t de bine =i senin e
C`nd visul vine sa m-aline
Cu dulci =i line m`ng`ieri!...
Visez ca z`mbetu- i divin
In cale iara=i lumineaza-mi,
Ca iar la pieptu-mi vii sa- i razami
Cap=orul scump, =i-adormi in paza-mi
Ca-n vremile ce nu mai vin...
Visez... dar visurile pier
Cur`nd, ca flori de bruma-atinse,
Iar visul meu din urma stins e...
Cu bra e-ntinse-n gol =i-nvinse,
Drag vis de ieri, in van te cer!
Si fara tine, via a mi-i
De=arta ca un arm de mare,
Pe care eu te chem din zare
Si caut dus de se nazare
Vreun semn pe apele pustii...
Te chem =i zi, =i noapte, dar
Tu nu-mi auzi in veci chemarea...
Si nu-i mai fioroasa marea
In zbuciumarea ei ca marea
Mea jale, chinul meu amar!
Autor: Stefan Octavian Iosif
Poezia MI-E DOR DE-UN VIS... de Stefan Octavian Iosif
|
