TOAMNA
Te uita, frunza pica irosita,
Si v`ntul geme prohodind departe!
Pu ina vreme inca ne desparte
De iarna trista, prea cur`nd sosita!...
Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,
Padurea noastra tace parasita:
Eu singur c`nt cu vocea obosita
Si trec prin incaperile-i de=arte...
S-au dus privighetorile maiestre;
Pustiu e cuibul bl`ndei turturele...
Ah, unde-i =uierul mierli ei sure!
Pierdut din stolul m`ndrei lor orchestre,
Ce trist rasuna c`nturile mele
In lini=tea ad`nca din padure...
Autor: Stefan Octavian Iosif
Poezia TOAMNA de Stefan Octavian Iosif
|
