PIERDERILE
Intr-adevar, m-a chemat ne=tiuta
indoitura a genunchilor, unde carnea-i neocrotita,
dar nu trebuia sa-mi cau i gura.
Sunt cu o m`ng`iere mai sarac.
Ar fi trebuit sa adie lini=te,
dar numele meu rostindu-l,
redus la o silaba chiar, m-ai asurzit.
Sunt cu un cuv`nt mai tacut.
De-ai fi =tiut s-a=tep i, ai fi-n eles
ca mi-ai fi ramas aproape, mereu,
ca o dulce taina de comoara,
a=a, sunt cu o femeie mai singur.
S`ngele pot sa-l pierd,
cre=te la loc,
dar sarutul prea devreme s-a risipit,
sunt mai batr`n cu un sarut...
Autor: Tomozei Gheorghe
Poezia PIERDERILE de Tomozei Gheorghe
|
