Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata — cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare — glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Aprecieri critice despre vasile alecsandri Vasile Alecsandri

Poezii Doine Cantece Pasteluri Balade


Opera lui poetica este cuprinsa in volumele:
Poezii poporale,
Balade (Cantece batranesti adunate si indreptate), I-II, Iasi, 1852-l853; Doine si Lacrimioare, 1842-l852, Paris, 1853;
Suvenire si Margaritarele, 1863;
Poezii populare ale romanilor, adunate si intocmite, Bucuresti, 1866;
Dumbrava rosie, poem istoric, lasi, 1872;
Ostasii nostri, Bucuresti, 1878;
Opere complete:
Poezii, I, Bucuresti, 1875, -II, Bucuresti, 1875, -III, Bucuresti, 1875, -IV, Bucuresti, 1880, -V, Bucuresti, 1884.


APRECIERI CRITICE

In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta, poetul Doinelor si Lacrimioarelor, culegatorul cantecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara. Si nici atentia publicului nu mai era indreptata spre poezie; o agitare stearpa preocupa toate spiritele. Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si iernii mult mai grele ce o petrecea izolat in literatura tarii sale, poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor, un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba asa de frumoasa, incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste.
Titu MAIORESCU, Critice, voi. I, Editura pentru literatura. Bucuresti, 1967, p. 158—159.

In 1840, cand Vasile Alecsandri debuteaza, poezia romaneasca era dominata de puternica personalitate lirica a lui Grigore Alexandrescu. Poate ca nu e lipsita de inteles coincidenta care juxtapune in paginile aceleiasi reviste Dacia literara, de la 1840, nuvela de debut Buchetiera de la Florenta a lui Alecsandri cu magnifica meditatie poetica-sociala Anul 1840 a lui Grigore Alexandrescu. Pana la inaltimea de cugetare si pana la perfectiunea formala a poetului muntean nu se mai ridicase nici unul din poetii vremii, necum unul din cei de mai nainte: nici Eliade, nici Asachi, cu toate partialele lor victorii, nici Carlova, cu promisiunile lui atat de prematur curmate, si cu atat mai putin Vacarestii sau Conachi. Grigore Alexandrescu taie un adanc si despartitor val troian in stepa poeziei romanesti de pana la dansul. Pe a] doilea il va taia Eminescu, la o distanta destul de simetrica, si intre aceste doua valuri troiane se situeaza, ca un podis dezmierdat de zane, poezia lui Vasile Alecsandri. Ea si incepe, de altminteri, sub protectia zanelor locale, mai corect — sub protectia geniului popular, care-l va calauzi de-a lungul intregii lui activitati poetice Gelul de Doine, elaborat intre 1840 si 1862, e strabatut de ecourile poeziei populare, pe care in tovarasia lui Alecu Russo o culege in peregrinarile prin munti. Cu motivele acestea folclorice in care patrund fie alintarile, fie vigoarea baladelor, fie superstitii tulburatoare sau de-a dreptul reminiscente haiducesti, AJecsandri pune un sigiliu distinct pe hrisovul de nobile traditii al lirismului nostru


PERPESSICIUS, Alte mentiuni de istoriografie literara si folclor (11), 1958— 1962. Editura pentru literatura, Bucuresti, 1964, p, 6—7.

Datorita faptului ca maturizarea mijloacelor creatoare s-a intalnit [] cu spiritul national si popular si cu nazuinta lui fierbinte de a elogia viata innobilata prin munca, rodnicie si puritate morala a oamenilor simpli, Alecsandri a izbutit una din marile victorii ale sale si ale liricii romanesti. Fara nici o exagerare, Pastelurile marcheaza trecerea poieziei noastre pe o treapta superioara in dezvoltarea ei[].
Dumbrava rosie merita, fara indoiala, laudele ce i se aduceau. Folosind traditia unor incercari mai vechi epice pe teme istorice, cum fusese cele din propria sa creatie, sau din a Iui Costache Negruzzi, a lui Bolintineanu si a altora, Alecsandri depasea tot ce se facuse pana atunci prin amploare si prin biruinta artistica, marcand un moment insemnat, de deplina maturitate, in creatia sa si chiar in literatura noastra. Poemul deschidea drumul unui nou ciclu in poezia lui Alecsandri, ceea ce el a numit Legende. Specia nu fusese cu totul absenta din literatura noastra pana atunci, dar poemele lui Alecsandri au un timbru nou in ansamblul lor, imbinand in mod ingenios izvoarele istorice si vibratia patriotismului cu bogate elemente folclorice, cum este in acea nepieritoare capodopera a literaturii noastre, care e Dan, capitan de plai.
G. C. NICOLESCU, Viata lui Vasile Alecsandri. Editia a doua, revazuta. Editura pentru literatura, Bucuresti, 1965, p. 504, 532.

Cu Pastelurile Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. Versul isi pastreaza simplitatea, cursivitatea, limpezimea, evitand in schimb poncifele si spatiile apoase, rezolvate altadata prin automaosme verbale. Formula compozitionala, de obicei de patru strofe, recurge la o mica inscenare, terminata adesea in poanta, pentru destinderea atmosferei. Ansamblul e arhitectonic, poseda o organizare temporala si se reazema solid pe netezimea si finisarea ingrijita a fiecarui element de sprijin. Imaginea, bazata pe perceptie, traduce momentan senzatia, fara digresiuni sau paranteze. Tabloul se incheaga prin juxtapunere, e dinamic si concis.
Paul CORNEA, Alecsandri. Pasteluri. Colectia Texte comentate. Editura Albatros, Bucuresti, 1972, p. 48.

Cand Alecsandri se margineste la infatisarile intamplatoare ale naturii, cand nici un curent pasional nu strabate dedesubturile zugravelii sale, cand in toata procedarea sa marturiseste preocupare realista de a fixa amanuntul precis, el dovedeste in acelasi timp ca natura si viata aceasta nu este pentru el nici problema, nici obiect compensatoriu pentru dezamagirile existentei, ci izvor permanent de incantare, dezgustat cu linistea omului garantat de o singura posesiune. Se stie ca Schiller facea din nostalgia fata de natura, in contrast cu familiaritatea naiva a omului in mijlocul ei, temeiul deosebirii dintre moderni si clasici. In lumina acestei diferentieri Alecsandri este un clasic si la aceasta sursa de clasicism ne putem totdeauna intoarce cu o sete pe care nici astazi, nici in trecutul literaturii romanesti, nimic nu o poate indestula mai bine.
Tudor VIANU, Scriitori romani, voi. I, Editura Minerva, Bucuresti, 1970, p. 41—42.

Productia de versuri corecte a lui Vasile Alecsandri este vasta cum se cuvine unui harnic scriitor de profesie, dar nota comuna a inspiratiei, fragilitatea sensibilitatii dau un caracter adeseori fastidios acestei facil intinse opere, totusi inviorata printr-o uimitor de organica intrepatrundere cu lirismul popular, dincolo de puternicele influente ale literaturii franceze contemporane; versurile corecte ale lui Alecsandri inving scleroza versurilor corecte ale lui Negruzzi, fata de care par imprimavarate. In acea epoca era la noi o minune sa dai cadentei scurte naturalete artistica, iar minunea odata infaptuita s-a rasfrant binefacator si asupra cadentelor lungi. Alecsandri a respins teoretic 'Versurile taraganate de 16 picioare, ce se practicau la inceputul veacului al nouasprezecelea si, oricat de apoasa, avantata senzualitate a unor ritmuri mai saltarete a aparut atunci ca o eliberare. Dar conturul liric adevarat al poetului se cere desprins cu rabdare dintre dulcegariile neostenite, dintre ostenitoare claritati, dintre poncife repetate, pe un teritoriu estetic lagunar. Caci poeziile integral realizate raman putine: Maiorului Iancu Bran, Dezrobirea tiganilor, Oda catre Bahlui, Zimbrul si Vulpea, Curcile, Romanta, Adio Moldovei, Noaptea sfantului Andrii, Sfarsitul iernii si Oaspetii primaverii, primele sase scrise intre 1843 si 1850, ultimele — intrel853 si 1868, dintre care patru social-patriotice, doua fabule, doua pasteluri, una amabil satirica si alta erotica. Preeminenta tematicii civice in aceasta minima statistica de culme nu este intamplatoare, intrucat intreaga opera a lui Alecsandri (poezie, teatru, proza) e strabatuta de acute preocupari sociale si sentimente patriotice, ideologia pasoptismului reflectandu-se aici estetic in modul cel mai convingator.
I. NEGOITESCU, Istoria literaturii romane. Editura Minerva, Bucuresti, 1991, p. 80.

In legende, desi fara imaginatia luxurianta a lui Hugo si viziunile lui ciclopice, inspirandu-se din cronici si din basme, Alecsandri ramane cel mai bun poet epic roman. Dumbrava Rosie (1872) e o mica epopee din vremea lui Stefan cel Mare; Dan, capitan de plai (1874), un poem eroic, Hodja Murad Pasa, vizirul sultanului Ahmet—1604, Murad Gazi sultanul si Becri Mustafa isi scot subiectele din Istoria Imperiului Otoman de Cantemir. Grui-Sanger, Ghioaga lui Briar, Razbunarea lui Statu-Palma, Legenda randunicai, Legenda ciocarliei, Legenda lacrimioarei si Legenda crinului au subiect de basm sau de mitologie, ultimele putand fi raportate la Metamorfozele lui Ovidiu. Padurea infernala, Codrul-fara-viata al lui Grui-Sanger, goana lui Briar (un fel de Briareu) dupa naluca mintii sale, competitia dintre Sfarma-Piatra si Stramba-Lemne in Razbunarea lui Statu-Palma, zborul Liei inspre palatul Soarelui pe calul Graur sunt evocate cu mijloace afara din comun, dupa cum Pohod na Sybir, simpla legenda la o litografie dupa o pictura de Arthur Grother, ofera o imagine de neuitat Ca si atatea poezii din ciclul Suvenire si din cele doua cicluri Varia, poeziile din ciclul Ostasii nostri, balade din razboiul de independenta de la 1877, scrise concomitent cu desfasurarea evenimentelor, conserva nealterat memoria lor.
Al.PIRU, Istoria literaturii romane. Bucuresti, Editura Grai si suflet — Cultura Nationala, 1994, p. 61—62.

Poeziile poetului






Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani