ASIJDERI CRINULUI
Asijderi crinului de camp salbatec,
Nici eu nu tes si nici nu torc.
Momit de slava cerului varatec,
Cu ghimpii goi spre tine ma intorc:
Indura-te si-arunca un mintean
De flori cu-mparatesti petale
In carca spinului brumat de-alean
Din baraganul pajistilor tale.
Si toamna, cand va sta sa vestejeasca,
Trimite-ti mielul pasnic sa ma pasca.
Ca pasarile cerului nicicand
Nu ies sa ar , nici ostenesc sa secer.
Uituc, ma iau din zori asa flamand,
Cu stolul fluierarilor la-ntreceri:
Azvarle din hambarul ingerilor sfinti
Un pumn de boabe binecuvantate
Pentru-un doinar hoinar si fara minti,
Pierdut in codrii lumii fermecate.
Si-n iarna, ca sa trec in tari cu soare,
Repede-ti soimul sfant, ma ia in gheara.
Autor: Vasile Voiculescu
Poezia ASIJDERI CRINULUI de Vasile Voiculescu
|
