ELEGIE ÎN AMURG
Vast chihlimbar, amurgul a prins in el colina...
Licaritoare umbre incremenesc piezis;
Adanca nestemata incheaga-n zari lumina
Pe pasari incrustate si limpede frunzis.
Ce straveziu e timpul si atata de departe...
In miez de piatra scumpa tinutul s-a inchis,
Afara din viata si neatins de moarte
Cu-ntunecari inalte aluneca in vis.
Cum amurgesti, iubito, nimic nu te framanta,
Cu sloiul amintirii treci tarmul celalalt,
Abia-ti zaresc o mana ce-a-nghetat, stand franta
Alaturi de o foaie cazuta din inalt.
Te-afunzi si nu e cine nici mana sa-ti ridice,
Nici gatul sa-ti indoaie sub jug de sarutari.
Si nu cutez din urma sa strig Euridice,
Inchisa chihlimbarul cu negre aratari.
Autor: Vasile Voiculescu Poezia ELEGIE ÎN AMURG de Vasile Voiculescu
|