Sonetul CLXIII

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Din spulberul iubirii atat doar mai pot strange,
Sa-mi fac un streng, eu singur, cu fragedele-ti rochii..
Ma-ndeamna alte ganduri sa iert si sa-nchid ochii,
Privighetoarea oarba cu mult mai dulce plange.
Indupleca-te, dara, durerea mea-ntr-atat,
Sa preaslavim fugara, si-n loc de razbunare
Sa stoarcem nemuririi si artei lacrimi, cat
Sa stea podoaba lumii hidoasa ei tradare.
Dar cine viers si suflet acum sa-mi imprumute
Daca-mi lipsesti tu, insasi esenta a minunii?
Ah, inima si coarde sunt deopotriva mute,
Cand limpede vad astazi prapastia minciunii:
Caci orb eram atuncea cand te aveam in fata,
Splendoarea-ti, luandu-mi ochii, da cantecului viata!


Autor: Vasile Voiculescu
Poezia Sonetul CLXIII de Vasile Voiculescu