| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Femeia in Negru de Nicolai Costenco Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
ANOTIMPURI - AUTOR, MARIANA CARDEI
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul ZORI SI ASFINTIT
|
|||
|
Primavara a gatit natura-n smaralde, dalbe flori i-a daruit, insirate-n salbe. Pe toate le-a poleit in raze de soare, a sadit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendida vara cu plamada vietii si a transformat in roada floarea tineretii. A avut grija sa-i dea caldura si ploaie, facand din seva dulceata, aroma, culoare. Tronand carul alegoric aparu toamna bogata etalandu-si trei medalii din aur, argint, arama. Roadele au fost culese, a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iata, iarna - o regina - in mantie de hermina, ce soseste chiar acum, in ajun de Craciun. Pentru marea sarbatoare, a nasterii lui Isus a-nceput fulgi albi sa cearna troienind dinspre apus. OCHIUL DOMNULUI Mai priveam spre cerul noptii plin de nori, intunecat, si-am vazut ce niciodata pana atunci nu mi-a fost dat. Ochiul Domnului priveste inspre Globul Pamantesc, ca sa vada muritorii ce acum se odihnesc. Luna e a Lui pupila, dilatata de extaz, aurie si frumoasa imbracata in atlas; Irisul - halou ceresc - un caprui cu mov electric si reflexe de turcoaze, contrastand acum feeric cu albastrul cenusiu al Oceanului pustiu. Norii - niste valuri negre - trec in goana, alergand, dar nici unul nu umbreste "Ochiul Domnului" arzand. Fenomenu-i cunoscut: prevesteste ca Furtuna - in oceane si in mari - va produce multe valuri si in lume mari schimbari. De Sf. Ion, Vasile si Gavril, 30.01.2007 - orele 18,10-19,45 PLOAIE DE VARA Se frang copacii de furtuna, si praful alb pluteste-n zari, cu geamat scurt ofteaza vantul si lacrimi are bolta-n nori. Ce ravasita e natura, nimic din ce era sublim, se zvarcoleste-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu serpi de foc se-ncinge cerul si clocoteste-n spume marea, in tunet hohoteste zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne si in liniste le-asterne-n noapte, pe fereastra-n lungi suvoaie se preling lacrimi de ploaie. In culori de smalt pestrite se trezesc poienele, mandrul Soare le surade, mijind usor genele. PRIMAVARA Ca o boaba stravezie Luna-i argintie, cerul e intunecat, cu nori negri incarcat. Fiindca astazi a plouat Primavara a-ncercat sa curete atmosfera si sa incalzeasca Terra. Dimineata m-a trezit din somn fluierarul mi-a placut cantecul lui, sigur are harul. A plouat si a tunat, au venit cocorii, intr-un "V" frumos marcat ei spintecau norii. Soarele a rasarit din nou dupa ploaie e superb ca peisaj cum stau norii claie. Unii pomi au inverzit, e un verde crud. si raspandesc florile mirosul lor nud. Stau pisicile la soare tavalindu-se in praf miorlaie in cor motanii ca si un taraf. Mieii zburda in poiene si nici nu gandesc ca urmeaza sacrificiul Pastelui lumesc. Se simte in atmosfera profunda schimbare chiar si oameni zambesc e o incantare. Toti traim o transformare - pentru unii-i clar - Primavara le trezeste instinctual primar. MARTISOR Astazi este Martisor - zi de primavara, calendarul asa zice, dar e frig afara. Doua fire de arnici, alb si rosu rasucesc, le atarn la capat ciucuri si cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gandurile mele bune, pntru fiica mea frumoasa fericire sa adune. Este vremea florilor, chiar acum de martisor, dintr-o luna stravezie floare galbena imbie gingasa, frumoasa floare, intr-o zi de sarbatoare sa-i dea Suzanei binete, zambetul sa o rasfete. Este din nou primavara, am primit si ghiocei parfumati usor si gingasi, asa cum e gestul ei. Rosii frumoase lalele, sapte inimi mititele, fiindca Saptamana are si ea sapte zilisoare. Suzi si Joseph, desigur, mi-au adus si-un martisor un trifoi micut din aur - parte din norocul lor. Mi-a adus si Nicolae ca in fiecare an un buchet frumos albastru, irisi ca de portelan. Suzanei o orhidee roz cum nici nu te gandesti de o privesti pare desprinsa dintr-o lume de povesti. Alexandru si-al meu frate ne-au oferit trandafiri toate astea demonstreaza nesfarsitele iubiri. TOAMNA Pe strada cu plopi doar vantul colinda, Frunze fosnesc si-n aer se plimba. Jos un covor din frunze uscate, In galben-ruginiu si maro pictate. E toamna deplina, si-i soare-n amiezi, Ramas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seara, pe ramui, pasari s-aduna, Acolo-nopteaza, sub clarul de luna. In zori, cade bruma si ceata se lasa, Din horn iese fumul, ce bine e-n casa! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De paza sunt cainii hraniti cu ciolane. Acum, recolta-i stransa-n hambare, Si-n beci totu-i pus la pastrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Si frigem pe jar, pastrama de oaie. E toamna bogata, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a placinte si-a paine-n camin, Pe fata de masa - carafa cu vin. Copiii-s la scoala si carte invata, Tinerii se-nsoara si-si fac rost in viata. Parintii la munca, bunicii-n ograda Dau foc la frunze si matura-n strada. Tufanele, crizanteme, armonie de culoare, Raspandesc parfumul toamnei, Pana hat, departe-n zare si-l combina-n Dulci arome, amarui, racoritoare. Oriunde te-ai duce, te-ntorci iar acasa, Ca viata la tara-i nespus de frumoasa! GERUL BOBOTEZEI Celsius a-nebunit, unii zic ca s-a scrantit, gradele le-a incurcat cu minus le-a calculat. La Intorsura fost-au ieri cu minus treizeci si unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut. S-albise marea la tarm, suiera vifor nebunul, pe Dunare pod de gheata s-o poti sparge doar cu tunul. Treceam Dunarea in sanii din Ostrov la Calarasi, caii potcoviti din vreme, tot trageau iavas-iavas. Ostenii trageau obuzul, in zori, chiar de dimineata, sa slujeasca taica popa, la copca facuta-n gheata. Popa canta boboteaza, botezul lui Isus Cristos si arunca crucea in apa sfintita cu busuioc. Tineri s-aruncau in copca, si inotau vitejeste, sa scoata crucea din apa, iute, cat ai zice peste. Toata lumea lua agheasma, El primea in dar cadoul, doream sa-nceapa cosia, si sa proclamam eroul. Imbracati in mandre straie si caciula pe-o ureche, de prin sat veneau calare, juni frumosi, iubiti de fete. Inceput-au cavalcada, cand la trap, cand la galop, doi ramas-au fermi in cursa, pentru miza pusa-n joc. In aplauze primit-a, premiul ce l-a castigat, un stergar, Agheasma Mare, calul s-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o hora, cand o fata a disparut. o saltase-n sa iubitul facandu-se nevazut. |
|||
Pune poezia ANOTIMPURI - AUTOR, MARIANA CARDEI pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |