APUSUL GÂNDURILOR
Sub falduri vineţii, poarta zilei închide lumea,
Depărtatul cuvănt, viscolire a clipei,
Geme ecoul ispitei, sub care zdrenţuitele păsări
Aşternut-au plânsetul peste pământu-ngheţat…
Cerul se stinge, când fluturii apusului
Mai risipesc mai risipesc polenul zilelor uitate,
Sub cer de piatră şi plumb.
Autor: Poezia APUSUL GÂNDURILOR de
|