Uitare
Din clipa strivită-n tăcere,
Lumina s-a stins sângerândă;
Pomii-ncărcaţi de rodul neantului
Îşi coboară crengile grele,
Dând viaţă fructelor uitate,
Din care vântul mai cerne visare
Peste singurătatea pustiului,
Visările oglindite în cioburi,
O altă lume zămislind priviri,
Neînţeles ocean de fantasme,
În liniştea somnului...
Autor: Poezia Uitare de
|