Poetul zilei
Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

435 Poezii
3 Doine
2 Sonete
1 Teatru
2 Cantece
3 Balade
8 Proza
1 Ode
1 Hore

Poezia de azi

Linistit si domestic
de Victor Felea
Din nou vine toamna a si venit
incetosate sint geamurile dimineata
Iar stratul de bruma straluceste

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata

METAMORFOZA

Vezi toate poeziile din albumul Povesti
de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti
— Lino, zice domnul, intinzand slujnicei o piesa de cinci lei, eu am
sunat. Na, du-te la tutungerie Stii unde e tutungeria?
Lina se gandeste. Nu prea stie. Domnul explica:
— In targ peste drum de cofetaria aia mare
Lina si-a adus aminte si face “Aha!”
— Sa te duci acolo si sa-mi cumperi un pachet de tigari Intim-club.
Intim-club.
Si fiindca Lina abia de trei zile e venita de la tara, domnul o
intreaba:
— O sa tii minte, ori sa-ti scriu pe hartie?
Dar Lina vrea sa dovedeasca domnului ca e fata desteapta. Nu
primeste sa-i scrie.
— Las’ ca tin minte. Zic pana acolo: intinclup.
Si se duce in odaia slugilor sa-si puie basmaua in cap, ca nu face
sa se duca in targ cu capul gol. Pe cand se gateste in oglinda, ii pare
rau ca n-a indraznit sa ceara cucoanei sa-i dea sapte lei din leafa, ca
sa-si ia o pereche de pantofi dar maine dimineata neaparat o sa-i
ceara sade rau cu picioarele goale jupaneasa la boieri sapte lei
nu e lucru mare
Si Lina pleaca zicand pana la poarta:
“Intinplug intinplug intinplug”
Cand deschide poarta, da cu ochii de un cal balan, care de vreo
doua zile umbla singur de pripas p-aici pe ulita. Ieri, fiind poarta
deschisa, a intrat in gradina si s-a suparat domnul foc, ca i-a stricat
niste flori.
“Al cui naibii o fi?” se gandeste Lina, uitandu-se in dreapta si in
stanga; si nevazand pe nimeni, pune mana pe o piatra si-l goneste:
— Dii! gloaba, manca-te-ar lupii!
Apoi, dupa ce calul s-a departat, se-ntoarce si o porneste spre targ,
zicand cu grija, ca sa nu uite:
“Intimpliu intimpliu intimpliu.”
In coltul ulitei, la Mihaescu, lucreaza niste zidari la soclul casei.
Unul dintre ei, vazand-o trecand, ii zice cu bunatate, facand cu ochiul
tovarasilor:
— Draga, ti s-a descheiat pantoful.
E de crezut ca Lina ar fi primit mai bucuros o palma, decat aceasta
batjocura, care arde la inima. Asa se explica violenta raspunsului ei,
din care nu se poate transcrie decat sfarsitul:
— bata-te Dumnezeu, de parlit, ca nu-ti vezi de treaba!
Dar aducandu-si aminte de tigarile domnului, pe cand zidarii rad
de se prapadesc, Lina grabeste pasul, zicand mereu in gand:
“Iplinitiu iplinitiu iplinitiu”
Cand sa treaca prin dreptul hanului lui Tascu, iese in goana mare
din gang, fara veste, un postalion manat de un baietan. Ca prin minune
scapa Lina necalcata, si tot baiatul intai cu gura mare:
— Chioara naibii!
N-are dreptate Lina sa se indigneze? Cum era sa vada ea prin zid
ca iese el prin gang! Asa se iese din gang? in goana mare?
— Ptiu! trasni-te-ar Dumnezeu si Maica Precista de nebun! zice ea
ca incheiere si pleaca explicand unei femei cum era cat p-aci s-o
omoare.
Femeia povesteste ca tocmai, dar tocmi asa i s-a intamplat si ei
saptamana trecuta, “tot cu ticalosul asta de baiat”; ba inca ea de spaima
a scapat din mana un clondir, care s-a facut tandari; ca si pe madama
lui Iosif tinichigiul era s-o omoare intr-o zi
Iaca si tutungeria. Lina, care, in tot timpul cat i-a povestit femeia
patania ei si a lui madam Iosif, n-a incetat de a repeta in gand cu mare
sfintenie numele tigarilor, intra cu incredere si, intinzand piesa de
lei, cere deslusit:
— Sa-mi dai un pachet de tutun iflingiu.
— De care? intreaba tutungiul intinzand urechea peste tejghea.
Lina, vazandu-l batran, crede ca e surd si-i striga:
— Tutun iflingiu.
Tutungiul se uita la ea cu bagare de seama. Nu cumva e nebuna?
Apoi ii respinge piesa indarat:
— Nu se gaseste.
Dar Lina staruie si, crezand ca tot n-a priceput, ii silabiseste racnind:
— Tu-tun i-flin-giu.
Tutungiul, scos din rabdari, striga si el:
— N-auzi ca nu e? Iesi afara! Ce tipi asa?
Lina se intoarce repede acasa pe alta ulita, ca sa nu mai dea ochi
cu zidarii. Ajunsa in odaie, intinde banii si zice domnului cu un accent
de mare parere de rau.
— Nu mai are.
— Cum nu mai are? intreaba domnul mirat. Cum ai cerut?
— Asa cum mi-ai spus dumneata: tutun aflangiu.

Pune poezia METAMORFOZA pe pagina ta

Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani