Toamna
Suflete al meu, de copil,
te duci =i tu
ca pasarea ce trecu,
sa mori in Nil?
Poezie de Tomozei Gheorghe
Dimineata de toamna
Din firele de bruma, afinate,
Brodeaza giulgiu, lumina pe cimpie,
Sa-nfasure caderea argintie
Poezie de Virgil Gheorghiu
Amurg de toamna
Pleca un stol de randunele,
Si eu, cu ochii dupa ele,
M-am dus, cu drag, pana in zare,
Poezie de Cincinat Pavelescu
Plumb de toamna
De-acum, tusind, a si murit o fata,
Un palid visator s-a impuscat;
E toamna si de-acuma s-a-nnoptat...
Poezie de George Bacovia
Sentiment de toamna
Sta neclintita langa etajera de carti - despre intrarea ei nici ferestrele si nici usa nu stiu nimic - „sezi, ii spun, daca tot ai venit; esti cam firava si in curand incep ploile - eu ma intorc, peste cateva zile, in orasul acela si nu pot sa te iau cu mine - nici nu s-ar cadea sa fiu vazut, pe strada, cu una ca tine - oricum, sezi si bea din ceaiul meu macar o inghititura - nu-i decat o singura ceasca in toata casa" de abia sfarsesc si ceasca de ceai se umple de umbra -peste toate lucrurile, umbra se lasa moale si dulce: „ce mai e si asta?", imi spun si patul parca ma trage spre el, cu maini nevazute - ma trantesc asa imbracat si umbra se-ntinde si ea langa mine, nerusinata - „cum am sa dorm oare cu o poama ca asta?", gandesc, si ea, intelegand parca, incepe sa rada cu desantare, numai spre a-mi face in ciuda - ma intorc atunci cu fata catre perete, hotarat sa adorm - rasul ei insa se intinde si patrunde in lucruri, asa ca toate se pornesc sa-i tina isonul: fotoliile, masa, dulapul cel vechi dar mai ales cartile rad cu o pofta nebuna -„poftim de mai dormi daca poti!" si ma pun si eu pe un ras ca acela, fara sa-mi pese ca vecina va spune, scandalizata: „la scriitor in odaie e iarasi bairam, cu siguranta ca si-a adus o femeie!"
Poezie de Lucian Valea
In gradina de toamna
Cu glesnele ude ca de-o inefabila roua
cu glesnele ude de sange
lipicios rece ca zeama de visina
Poezie de Marta Petreu
Drum de toamna
Am trecut prin vechiul parc:
Teii tristi, uscati castanii...
Mi-ai iesit de-odata-n cale...
Poezie de Nicolai Costenco
Monosilab de toamna
Toamna suna-n geam frunze de metal,
Vant.
In tacerea grea, gand si animal
Frant. In odaie, trist suna lemnul mut:
Poezie de George Bacovia
Toamna
Cad frunzele si azi ca si-n trecut,
Cum cade gindul in necunoscut
Dar parca azi mai trista e gradina
Poezie de Alfred Mosoiu
Toamna pe strada
Trei femei cu fete galbene si-n zdrente
Au trecut pustiul strazii intr-un pas.
Frigul umed le indemna cu aspru-i glas,
Poezie de Mihail Cruceanu
Pagini:
|
